Pufuleţi hibernali
O, ferfeniţite, o, scīnteietoare!
Zile negre, nopţi cu soare...
Duhul cobora pe uliţă īn cizme...
Luna zbura peste hornuri ca o majoretă
argintie
şi trotinetă
Afecţiuni plăcut mirositoare.
Mama mea era o cometă.
Plīngeam după hoitul drăguţ
cu aromă de
brăduţ.
Norii fumegau īn ibric.
Decembre urca stelele pe cric.
(ceea ce nu mai īnseamnă azi nimic)
O, isterie, o, carmangerie!
Mīncam perle de hīrtie.
O, pijamale, o, mondiale!
Schele de cafea şi de portocale.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(pe maluri se buşeau īn maşini
copiii de rit vechi, duios elefantini)
Poem de Maxim Blum
