Biblioteca Gutenberg 

                                        de Adrian Rezuş

                      http://equivalences.tripod.com

1989-1993 




Meta-Soft Borges1


Biblioteca Gutenberg şi dispariţia tiparului


De prin 1990–1991, bibliotecile electronice de texte (cărţi de literatură „beletristică“ sau istorică, politică, religioasă, etc., de interes general) – etexts – cu acces public sînt o „realitate cotidiană“. 

Printre altele, Proiectul Gutenberg, iniţiat şi sprijinit de benedictini, în Statele Unite, îşi propunea, în 1990, distribuirea unui număr de 1012 „etexte“ (un „trilion“ USA) pînă la data de 31 decembrie 2001. 

Proiectul, supervizat de Illinois Benedictine College (Lisle, Illinois),2 e „în curs de realizare“ (in progress). 

Din nota lămuritoare care precede în mod obişnuit un etext deja „publicat“ (released) putem afla că: 

,,10,000 ×100,000,000 = One Trillion. This is ten thousand titles each to one hundred million readers, which is 10% of the expected number of computer users by the end of the year 2001.'' (SMALL PRINT la Aladin şi lampa [fermecată], Project Gutenberg Etext 1993).3

Textele care intră – cel puţin pentru moment – în sfera de interes a proiectului sînt în limba engleză şi, bine-înţeles, nu cad sub incidenţa convenţiilor (internaţionale, locale) privind drepturile de autor. 

Programatic, Biblioteca Mileniului III e produsă prin concursul, benevol şi dezinteresat, al fiecăruia dintre noi (cititorii de texte electronice); de fapt, oricine dispune de un [micro-] ordinator şi de suficient de multă răbdare poate contribui la înbogăţirea ei: compentenţa
necesară e, mutatis mutandis, aceea a unui copist fidel. 

Odată standardizat (corectat, etc.), un „text electronic“ locuieşte în „domeniul public“ şi poate fi liber re-distribuit (de facto, în toată lumea, prin reţele electronice), poate fi înmagazinat şi re-copiat pe medii electronice (sau chiar pe hîrtie!), pentru uz individual sau colectiv, fără restricţii: atît indivizii cît şi instituţiile non-profit – bibliotecile locale, de exemplu – pot folosi un „etext“ în modul în care găsesc mai bine de cuviinţă.4 

Ideea, demnă de abatele Trithemius5 – în treacăt fie spus, el însuşi contemporan cu Gutenberg şi admirator fervent al Ordinului Sf. Benedict – conţine, probabil, şi germenele de disoluţie al
aşa-zisei „ere Gutenberg“: prin exersarea virtuţilor benedictine, tipograful tradiţional ar deveni, treptat, inutil...6 

Progresul actual al colecţiei „Gutenberg“ – deja larg accesibile prin reţele electronice publice – e însă mai modest decît aşteptările iniţiale: „la zi“ [spre sfîrşitul anului 1993], amatorul de texte
electronice poate dispune abia de cîteva sute de titluri, deşi, în genere, din cele care au trecut drept best-sellers, de-a lungul timpului. Cumva, de un singur Disc Borges, deocamdată... 



Note:

1. Absenţe, 1989 [adaos din 1993]. 

2. 5700 College Road, Lisle, IL 60532-0900. 

3. Metoda implicită de calcul e ingenuă şi relativ curioasă. Aparent, cifra de 10.000 se referă la numărul de „etexte“ distribuite
(distribuibile?) – prin intermediul reţelelor electronice publice, internaţionale sau locale – la sfîrşitul mileniului II (sau pînă atunci?).
Pe de altă parte, atît Shakespeare (complet), cît şi Biblia (King James), dar şi Alice in Wonderland, Peter Pan, The
Declaration of Independence ori The Clinton Papers, de pildă, contează – fiecare în parte – ca o singură unitate de „etext
etext în aritmetica subiacentă. (Corecturile succesive şi ediţiile alternative sînt numărate separat!) Şi, desigur, faptul că la 31
decembrie 2001 ar trebui să existe un miliard (= 109) de computer users în lume (ori doar în Statele Unite?), din care 10% ar
avea acces la – şi ar utiliza în mod curent – o reţea electronică, e o imponderabilă discutabilă. 

4. La drept vorbind, utilizînd un „etext“, un „bibliofil de texte electronice“ îşi poate reedita şi tipări singur volumul preferat, fie în 
design-ul ediţiei princeps, fie într-unul propriu (şi pe hîrtie de bună calitate). Din punct de vedere strict economic, utilizarea
individuală a colecţiei „Gutenberg“ pare neavantajoasă, la începutul deceniului acesta (X): într-adevăr, aproape fiece anticar
[vest-] european (şi, desigur, oricare second-hand book-store nord-american) are, deseori, în stoc aceleaşi texte – e drept, pe
hîrtie normală, deseori de proastă calitate – la un preţ uşor inferior notei telefonice care însoţeşte transferul de date presuspus de
copierea „etext“-ului corespunzător dintr-o „arhivă electronică“. Datele ecologice curente ne fac însă să bănuim că, în 2001,
hîrtia va fi mai scumpă... Ca şi tiparul tradiţional („Gutenberg“), probabil. 

5. Cf., de exemplu, De laude scriptorum [manualium], Mainz: Peter von Friedberg 1494 [Hain #15617]. (Apologia copistului
[de manuscrise] există şi într-o elegantă ediţie critică modernă, datorată lui Klaus Arnold, unul din specialiştii contemporani fiabili
în materie de „trithemiologie“ [ediţie + traducere în limba germană: De laude scriptorum – Zum Lobe der Schreiber],
Würzburg: Freunde Mainfränkischer Kunst und Geschichte E. V. & Fränkische Bibliophilengesellschaft 1973 [=
Mainfränkische Hefte 60]. Versiunea engleză – In Praise of Scribes, Lawrence, Kansas 1974 – o datorăm lui Roland
Behrendt, O. S. B.) Pentru detalii şi ambianţa de epocă se pot consulta cu profit monografiile lui Klaus Arnold (Johannes
Trithemius (1462–1516), Würzburg: Kommissionsverlag Ferdinand Schöning 1971 [= Quellen und Forschungen zur
Geschichte des Bistums und Hochstifts Würzburg XXIII]) şi Noel L. Brann (The Abbot Trithemius (1462–1516), The
Renaissance of Monastic Humanism, Leida: E. J. Brill 1981 [= Studies in the History of Christian Thought XXIV]). 

6. De altfel, neo-copistul cu vocaţie benedictină (şi înzestrare electronică) ar fi şi el dispensabil, chiar pe termen scurt, prin
scăderea vertiginoasă a costului de producţie la scanners şi... OCR software. Întrebarea: ce [tip de] autor ar [putea]
supra-vieţui dispariţiei tiparului [„tradiţional“]? rămîne, desigur, deschisă speculaţiei, pentru o vreme. Scenariul de mai sus
[Meta-Soft Borges] sugerează doar una din alternativele plauzibile în ultimii ani ai mileniului II. 


File translated from TEX by TTH, version 2.72. On 12 Dec 2001, 23:10.

Pentru a citi mai mult