AUTO-BIBLIOGRAFIE

        Mircea Ţuglea se naşte-n april 1974 la Tecuci, judeţul Galaţi, adus nu de barză, ci de pasărea Rok. Oraş de provincie, dar şi spaţiu mitic al juneţii, Tecuciul este evocat mai tîrziu de Mihai Ursachi, într-un poem scris pe cînd se credea pelican, cu aceste versuri: „Un om din Tecuci avea un motor / dar nu i-a folosit la nimic“. Din 1988 MŢ se stabileşte-n Constanţa, la ţărmul Mării Negre. Graţie unor poeme impulsive (pe care, după ani, le va rememora amicul său nedespărţit şi siamez Şoitu Grig, în Marchizul de Lumbria), MŢ se vede trimis în Cluj, la tabăra de creaţie literară Excelsior, unde poezia promoţiei ’80 îi devine familiară. În timpul ultimului congres PCR MŢ plănuieşte „să vopsească ambasada rusă / cu un curcubeu care să-i servească drept husă“. Participă la revoluţia din decembrie 1989, distribuind din Piaţa Romană ţigări Carpaţi soldaţilor aflaţi pe tancuri. În 1990, împreună cu Sorin Dinco, MŢ scoate revista de cultură Păi, în care va publica poeme, interviuri, cronici. Lansează simultan premiul literar Intrarea în extaz, pe care, din lipsă de concurenţi, şi-l atribuie sieşi. Se înscrie în 1992 la Facultatea de Litere a Universităţii Ovidius Constanţa. În acelaşi an obţine Marele Premiu al Festivalului de Poezie Labiş, acordat de revista Convorbiri literare. În cadrul Facultăţii de Litere şi cu sprijinul decanului ei, Marin Mincu, MŢ fondează Cenaclul de Marţi, alături de Sorin Dinco, Grigore Şoitu şi Ileana Bâja. Acest cenaclu va concentra, timp de aproape cinci ani, forţele creatoare semnificative din mediul studenţesc al Constanţei, şi nu numai. MŢ îl aminteşte în poemul Terasa colonadelor, prin versurile: „am văzut tot cenaclul de marţi urlînd feroce la lună / iar ea strălucind mai departe, imensă alună“. Membrii lui sînt publicaţi, invitaţi, cenzuraţi. În 1996, doi dintre ei debutează în volum. Între timp, MŢ participă regulat la colocviile studenţeşti Mihai Eminescu din Iaşi, unde obţine în 1995 premiul revistei Cronica pentru eseul Hieronyma, care va fi, mai tîrziu, pierdut de editor. Concepe în aceşti ani, împreună cu Sorin Dinco, revista-proiect Ex Ponto, şi scrie manifestul Avantext, adresat unor promoţii literare încă nenăscute. Publică în revistele Vatra şi Poesis eseuri critice despre doi autori contemporani, Mircea Cărtărescu şi Cristian Popescu, aparţinînd ultimei generaţii literare. Scrie şi proză, dar mai rar (Archaeus, 8/1996). În toamna lui 1995 lansează conceptul de proezie, rămas pînă azi neelucidat, pe care îl va susţine în primăvara lui 1996 prin volumul cu acelaşi nume. Prima sa carte, postfaţată de Marin Mincu, obţine premiul de debut al Festivalului Poesis Satu Mare. În acelaşi an MŢ absolvă Facultatea de Litere cu lucrarea de licenţă Sadoveanu. Structuri arhitexturale, care relevă influenţa avută de masonerie asupra doctrinelor postmoderne. În toamna lui 1996 MŢ este desemnat de către profesorul Marin Mincu, laureat al Premiului Herder, drept beneficiar al bursei cu acelaşi nume. Aici, studiază timp de doi ani literatura comparată şi germanistica la Universitatea din Viena. În vara lui 1997 participă la Colocviile despre Postmodernism, organizate de Universitatea Ovidius Constanţa, cu o comunicare (“Postmodernismul. Partea a doua”) ulterior publicată în revistele Paradigma şi Vatra. Traduce din lirica germană postbelică şi lucrează la a doua sa carte, intitulată mircea ţuglea, care-i va apărea în 2001. Este realizator, din iulie 1999, al Suplimentului de Marţi al ziarului Observator de Constanţa, din care au apărut pînă în prezent circa 90 de numere, atît în varianta tipărită, cît şi în cea electronică. A editat, în calitatea sa de director executiv al departamentului litere al Asociaţiei ASALT, antologia de literatură EroTICA, apărută în 2001. În rest, se antrenează zilnic, cu o lehamite demnă de o cauză mai bună, în arta visatului cu ochii deschişi.

Mircea ŢUGLEA