Mărturisirea lui Abel
de Dan Popa
Și pe urmă, tot nu ai fi înțeles nimic, Doamne... De aceea nici măcar
nu m-am revoltat. Nu întotdeauna dreptatea Ta a fost cel mai salubru mod de a
face pe justițiarul... mi-a povestit și Adam unele lucruri... Știu foarte
bine că am comis acea crimă. Nici măcar nu încerc să mă apăr. Numai că
vezi, Tu ești prea ocupat cu lucrurile mari, cu Ideea de Dreptate, cu Ideea de
Morală...
Iar cînd m-am trezit în dimineața aceea și am văzut-o pe mama plângând,
crede-mă, nu mi-a fost ușor. Inițial am crezut că plânge după nenorocitele
alea de oi pe care le pierduse tata, dar apoi am înțeles că era un altfel
de plâns. Am întrebat-o ce s-a întâmplat...în clipa aia a început să
hohotească și mai tare. M-am așezat lângă ea și nu am plecat de acolo până
nu mi-a spus tot.
Fratele meu Cain, o necinstise. Își necinstise nemernicul, propria mamă.
Am vrut să îl uci în somn, îți mărturisesc sincer. ...Apoi m-am gândit că
nu e corect. Că Tu pledezi pentru dreptate și că nu se face să îți încalc
Legea. Așa că l-am lăsat să se trezească, am mâncat iar apoi l-am chemat
pe cîmp.
Țin minte că nici nu ajunsesem bine la locul acela, când n-am mai
rezistat. M-am întors și l-am întrebat brusc de ce a făcut-o. Știi cum mi-a
răspuns? Râzând! Râdea în hohote, ca și cum era ceva normal să îți
siluiești mama.
Atunci l-am pocnit. O singură dată, direct în frunte. A căzut ca
fulgerat, de fapt nici nu avea cum să scape. ...Sigur că mi se făcuse frică.
Așa cum mi se făcuse Doamne, și un soi de disperare pe care nici măcar Tu văd
că nu ai înțeles-o. ..De aceea ți-am răspuns așa cum ți-am răspuns
atunci când m-ai întrebat unde e Cain , fratele meu...ce era să-ți fi spus?
În fine...nu vreau să mă mai lungesc.......Voiam doar să-ți arăt că uite,
câteodată dreptatea aia a Ta de care tot vorbești, nu face doi bani. ..Ti-am
spus toate astea din simplul motiv că trebuia s-o fac. Și pe urmă, mi-e și
teamă de leul ăsta din fața mea...nu mai am arme, iar el e înfometat. Așa că
poate mă va sfâșia, cu toate că mai sfâșiat decât sunt acum.......
În rest, Doamne, fii mai departe cum vrei Tu. De slujit vei găsi cine să
te slujească....doar că asta nu va însemna că vei fi și fericit. Crucile nu
înseamnă întotdeauna moarte, așa cum moartea nu înseamnă întotdeauna o
eliberare...