Cartea
junglei X
spectacol underground
de
Gigi Căciuleanu
I.
EA:
Soldatul Glonţ şi cu soldatul
Puşcă
Au fost trimişi la vânătoare de
pereţi
La doborât de ziduri.
Vreţi
nu vreţi
Pe ceaţă morţii toţi
sunt tonţi
Soldatul Glonţ plecă gol
puşcă
Soldatul Puşcă, ca un glonţ.
În frigul nopţii care-i muşcă
S-a dat de gol şi Domnu’
Puşcă...
Soldatul Glonţ nici n-are
puşcă
Soldatul Puşcă, nici un
glonţ...
În jurul cuplului în crâng
Duşmani,
pereţii se
tot strâng
O menghină de bolovani şi
cărămizi
Viteji, cei doi, goi, şi livizi
Striviţi de vii nici nu mai plâng
Zidiţi,
de piatră
sunt acum
Şi uite pentru ce şi cum
Au devenit după război
Statuie şi eroi
EL:
Un doi
Un doi
Stâng drept
Stâng drept
Nătâng
Deştept
Nătâng
Deştept
Doi trei
Doi trei
Bocan-
Cii grei
Mă rod
Mă strang
Nărod
Mă strâmb
Mă trag
În piept
Râd strâmb
Cad drept
Un doi
Un doi
În şanţ
Cul – caţi
Din şanţ
Scu-laţi
În şanţ
Mă-nnec
Din şanţ
O frec
Trei doi
Trei doi
Me-reu
Război
Tot eu
Tot noi
Război
Me-reu
Tot eu
Tot ei
Noi voi
Doi trei
*
Ca să
Uiţi bei
Casă
Nu mai
Ai. Vai
Nu-i bai
Ba-i bai!
Ba râd
Ba plâng
Stâng drept
Drept stâng
Doi un
Doi un
Oi fi
Nebun
La ce-oi
Fi bun
Un doi
Un doi
Aşa-i
La noi
Hai măi
Dă-i, dă-i
Nu mai
Pot măi
Hăi, hăi
Băi, băi
Hai.....
..... hai
Bye....
II.
EA:
Sârmă. Ghimpi.
Grădină-ntunecată.
Nu nord. Nu sud.
Nod surd
Apă fără rost
Pomi reci.
Gheaţă neagră topită
pe poteci
Să nu le cutreieri
Casa din vis
pitită
în poiana cu lemne seci
Sârmă cu ghimpi
umbră dungată
peste haine
peste trupul gol
peste ficaţi
şi creieri
EL:
Suntem colegi de moarte
Dragi soldaţi
Colegi de bocanci
Colegi de rană
Când semeni furtună
Doar vânt culegi
Vâjâind prin pădurea cu oase
Prin codrul cu funii
Printre cei tăiaţi
Cei spânzuraţi
Între
pământ şi cer
Încercând să supravieţuim numai cu
Drept singură hrană
Viaţă,
din aceea, proaspătă
Tot săpând zi şi noapte
fără odihnă
Tranşee enorme
Precum
canalele de pe o planetă părăsită
EA:
Aceeaşi goliciune purtăm
Aceeaşi haină
Nimeni nu ne
Şi nici nu ne va
Plânge
Suntem ostaşi
Ostateci, dar ostaşi
Oşteni
ai armatei de umbre uniforme
Să pieri!
Fără să speri
Fără să te înfurii
Fără urmă
Să dispari!
Asta-i lozinca
Dragi colegi
De
ospăţ
Colegi de carne şi sânge
Sudoare
şi spaimă
III.
EA:
Ne-am săturat de atâta cruzime
EL: Nu mai vrem să mâncăm crud
EA: Vrem tocat
EL: Fript.
EA: Fiert.
EL: Împănat.
EA: La grătar.
EI: NOI VREM
PRĂJIT!
EA: Nu prăjituri.
EL: Carne.
EA: Rumenită.
EL: Cu sos.
EA: Cu usturoi.
EL: Cu sare.
EA: Cu piper.
EL: Cu zeamă
EA: Cu
zeeeeeaaaamăăăăă…
EL: De aceea ne-am îmbrăcat frumos
EA: Am fondat un nou partid
EL: Şi ca să putem ieşi în lume
AMÂNDOI: NE-AM GA-TIT !
IV.
EA: Mie îmi plac papagalii
Pentru că ştiu să vorbească
EL: Mie nu-mi plac papagalii
Pentru că nu
ştiu ce spun
EA: Mie-mi plac fotografii
EL: Mie, găinuşele, boboceii,
ghirlandele şi momiţele
EA: Mie, pompierii pe rotiţe
EL: Mie îmi plac proverbele de hârtie
Pentru că se pot decupa
Şi se pot
lipi în caieţel
EA: Mie-mi plac ursuleţii care fac hâc când
îi tai cu securea
EL: Mie-mi plac pedele
EA: Mie, bicepşii
EL: Bi-pedele
EA. Parmezanul – Paracliserul -
Paracetamolul
EL: Paraleli-bipedele
EA: Quadricepşii
EL: Quadru-pedele.
EA: (sâc)
...cepşii
EL: (sâc, sâc)
...pedele
V.
EA:
N-aţi
remarcat
că noii născuţi
se aseamănă
toţi
între
ei?
Tot aşa
ca
şi bătrânii
foarte bătrâni
care ne apar
înainte
de a muri
toţi
teribil de asemănători
unii cu ceilalţi
In floarea vârstei
diferenţele dintre noi
sunt cele mai accentuate
noi toti
devenind
atunci
cât se poate de diferiţi
unii
fată de ceilalti
N-ar însemna oare
aceasta
că moartea
ar fi
egală cu uniformizarea
în timp ce
caracteristica principală a vietii
ar fi
diferenţierea maximă
dintre noi ?
Cu cât suntem mai
diferiţi cu atât suntem mai vii
EL:
Cu cât suntem mai
vii cu atât suntem mai diferiţi
VI.
EL:
Nu mai am tălpi
Doar două jumătăţi
De burtă
Două opinci
To-ot mergând
Aşa
De unele singure
Prin lume
Fără să mai ştie
Că sunt
Ale mele
EA:
EL:
cad ca oamenii
pas
cu pas
Visul
îşi
dezleagă
în somn
limba
încărcată
de nămol verde
Corbii răi
şi
corbii buni
la
fel sunt toţi:
sunt
negri
şi ţipă urât
Pe drum
oamenii
cad
ca pomii
EA:
M-am rătăcit
În muzeul cu undiţe
m-am pierdut
printre cârlige
m-am speriat
de rufele atârnate
am căzut din pat
şi
m-am trezit
VII.
EL: Ni s-au mototolit scaunele
EA: Vai!
EL: De atâta stat
De atâta
aşezat-sculat
Sculat-aşezat
EA: Ni s-au scurs şi ceasurile
În
supă
Păcat
că s-a răcit
EL: Ni s-au evaporat dulapurile
Iar
cearşafurile
Le-am
pus în ghips
EA: Am pus botniţe
La
flori
Să
nu mai caşte
Că dorm pe ele
Cât e ziulica de
lungă
Şi nu s-ar
mişca din loc
Nici
jumulite
EL: De-aia am jumulit-o
Pe
mama-mare
Ca
să nu mai scuipe
De
la balcon
EA: Iar noi am plecat
La munte
EI: Ca să ne dăm în
râşniţă
Şi
în maşina
De
cusut
EA:
Luna mai
E o lună
Plină
Exact aşa cum e
Şi cutiuţa mea
Plină
Cu
bomboane tari
Nu mi-au încăput toate
Şi
a trebuit să mai las
Şi
în halat
Unde s-au topit
s-au încleiat
s-au
contopit
Cu catifeaua ponosită
A buzunarului
E o capcană
Asta nu înseamnă
Că trebuie să-ţi dai cu
cana-n cap
Şi nici
Să-ţi torni capul
În
cană
E pur şi simplu periculos
Luna plină
Se poate revărsa
În
orişice moment
Şi atunci te poţi trezi oricând
Cu
vestea neplăcută
Că
Luna
Mai
Nu
Mai
E
Lună.
EL:
Câteodată ne strâng pantofii
Ştiţi de ce? Pentru că sunt
încă vii şi
Nu au chef să facă ceea ce
vreţi
Dumneavoastră
Chestia asta se învaţă la
şcoală – în clasa I
Cum de n-o ştiţi? Nu-i nimic.
Probabil că Doamna sau… Domnul
În ziua lecţiei cu pricina
Au uitat să vă vorbească
despre
Aceasta.
Probabil că în ziua aceea îi
Strângeau pantofii
EA:
La Tarot
numărul 21
reprezintă lumea:
Cercul Magic.
Douăzecisiunu,
adică
2 şi cu 1
fac 3.
Luaţi primii
trei termeni ai unei progresii geometrice:
unu, doi, patru.
Dacă-i
adunaţi,
(1+2+4)
fac 7.
Iar pentru că
avem de-a face cu trei termeni,
îl înmulţiţi
pe 7 cu 3
şi obţineţi 21.
Acum,
dacă
ridicaţi la pătrat fiecare dintre cei trei termeni
ai
progresiei geometrice: 1,2 si 4,
obţineţi
respectiv:
1 la pătrat egal 1
2
la pătrat egal 4
4 la pătrat
egal 16
adică 1, 4, 16...
Dacă le
adunaţi între ele obţineţi:
1+4+16 egal
21.
Numărul 21
Cercul Magic al Lumii.
Şi cum
pană
acum
aţi tot ridicat totul la pătrat,
aţi
demonstrat cu aceeaşi ocazie
că
cercul
este pătrat.
VIII.
EL:
Tu,
cerească pământeană,
Blândă
Leană Cosânzeană,
Balerina mea de bâlci,
Nu
te-mpiedica în gâlci,
Nici în zgârci,
Degeaba
să nu te superi
Să
nu
suferi,
Dacă
vinde dân-
su’
nuferi
Alteia din iarmaroc.
Să nu-ţi pese chiar
deloc.
Fătul tău Frumos
Călare
Nu este atât e mare
Pe cât pare
Ba-i
chiar mic când e pe jos
Şi scârbos
Nu-ţi fie cu supărare.
IX.
SFATURI POPULARE
EL: Să nu-ţi trădezi tractorul când dai cu pruncul de
podea
EA: Să nu scuipi
EL: Să nu mănânci seminte de furnică
EA: Să urinezi pe după urne, nu înăuntru
EL: Să rabzi
EA: Să nu faci abces pe ce nu-ti fierbe oala
EL: Să nu ridichi
( se ridică amândoi si execută o
falsă iesire... )
EA (re-intră râzând ca la operă): „Ha ha ha.!...:
EL
(re-intră după EA,ca la operetă):
Divină! Inger!...
EA:
Demon!
EL:
Jivină!
AMANDOI(cu sensul „ah, ce bine fu..!” ): Încă o dată!
EA (visătoare):
Cu talpa-n nori
EL (terre-à-terre,
usor ironic) : ori... ruptă?..
EA (ironic
bine) : purtând aripa (”hm!...hm..”)...-n
jos?!...,
EL (serios)
: De viaţă şi de moarte,
EA (intoarsă pe dos): întorşi suntem, pe dos,
EL (tumultuos):
zvârliţi, aşa cum suntem,
EA:
mereu...
EL
(şi mai): din...cer... în...
EA:
baltă...
( valsează: 1, 2, 3...1, 2, 3... ):
EA:
Pe viaţă şi pe moarte dăm din mâini
EL:
din dinţi
EA:
şi din picioare
EL:
fără milă.
EA:
Curaj avem atuncea doar când crăpăm de silă
EL:
lupi, lupilor le suntem
EA:
iar oamenilor ...(se desprinde de EL,
urlând din gât, sfâsiată): câini !
(aruncandu-se
pe jos) : Eu, eu, eu, eu...
EL
(sărind, strigă din aer) : Un EGO flămând ca de
balaur
EA
(de pe jos): ca demon sângerez
EL
(ajungând peste EA): însă ca înger (teatral)...cad!
EA
(cu un firicel de voce, dar cu
subinteles): fac...totul!…(mică pauză; amenintătoare): ca să-mi preschimb solzii de fier în aur...
EL
(galant): sclipind la fel şi-n
raza de soare şi în iad !
EA
(îl impinge): În cuşcă...
EL
(infierbântându-se, cu intentie) : În
călduri...
EA
(acelasi joc): Când fffiare...
EL
(idem): Când fffecioare
EA:
suntem şi marioneta...si (intelectuală) duhul marionetei....
EL(înfingându-i degetul în piept): La
capătul ăl bun...
EA
(dându-i degetul la o parte, cu usoară scârbă): ori, ăl rău...
EL
(tare pe pozitie): al baionetei
EA
(excitându-se): goi...dănţuim...
EL
(vorbindu-i in soaptă, rău, la ureche, febril, cu intentie): ...de frica unei regine
chioare…cea care ...cu o
cumpănă... în mână.... ne măsoară ...si-n şuturi
ne trimite care unde...
EA
(Hitchcock): În înger omul...iar în
om, dihania... se-ascunde!...
EL
(cam a lehamite): Toţi un pământ şi-o apă suntem...
EA
(măsurându-l din cap până
in picioare):...la vechea moară!..
EL
(conciliant: -”OK, OK” !!): Rând pe rând, sfori...
EA
(cu dispret: -„Găinari”): ...sforari...
AMÂNDOI
(dezunflându-se, cu voce albă):
...sau... cei ...ce-s ....traşi.... pe ....sfoară.....
X.
EL: Forţele luminoase
se
ocupă
de cele obscure
EA: Forţele întunericului
se ocupă
de noi
EL: Iar noi
ne
ocupăm
cum
putem
EA:
Continentele
Sunt incontinente
Sunt
ca norii
Poate ploua oricând
Ţările sunt făcute
Din aburi fierbinţi
Frontierele sunt ştirbe
Iar noi – gingii inconştiente
Şi
sângerânde
Astupa-ţi-vă urechile
Oameni buni
Din colivia albă
s-ar putea să iasă
pe nepregătite
Fum negru
EL:
Te aştept
Deştept
Şi desfrunzit
Pe drum de seară
Pe cale
De-a mă topi
De atâta jale
Mi s-au aplecat crengile
Înspre
câmp
De atâta iarnă
Mi s-au albit tâmplele
Şi creştetul
Şi în jur
Nimica nu mai creşte.
EA:
Mi-au zburat creierii
Printre ramuri de liliac
Mi-au zburat liliecii
Printre ramurile creierului
Şi mi-a înflorit liliacul
În curte
Şi-mi place
Şi-mi vine să-mi zbor
Creierii
XI.
EL: tarabe de aer
tarabe de vânt
totul se
cumpără
toate se vând
EA: de vânzare
stele
soare
lună
săptămâni ani
unghii
plămâni
fălci
hălci
mâini
câini picioare
EL: toate
pe bani
EA: se schimbă albul la negru
negru
pe alb
EL: cu putin noroc
se face o
leacă de troc
EA: orisice orificiu
poate
deveni
mai
stii
un
beneficiu
EL: fiece binefacere
i-o afacere
EA: chiar si-o fostă
pacoste
costă
EL: două catete tâmpite
fac cât o
ipotenuză lehuză
EA: se dă, da’prost, o oaie
care
a fost o dată vioaie
pe
o vioară chioară
EL: o zi lungă de post
pe-o ploaie
scurtă de vară
EA: un s.a.m.d.
pe
un etc.
EL: aşa, parcă
ar fi toate cele
nebune, bune
şi-am
cam scoate-o la capăt
doar că
de-oi
dori
şi eu într-o
zi
să scap un
pic
din noroi
şi să
capăt
un capăt de
cer
n-am să
capăt, ştiu
nici măcar
un nor
de n-am vreun amor
cât de mic
să dau pe el
până mor
XII.
EA :
Am scos
Din cartea de citire
Un măr
Ca să-l pun
Pe burta omului ascuns
Şi s-a trezit
Mărul s-a trezit
Bine mă, da’ unde te trezesti, boule
A strigat enervat
Părul
vecinei
Esti măr, şi chel
Drept pedeapsă îmi vei recita
Pe de rost
Şi în intregime
Amintirile din copilărie
de Creangă
Mărul se făcu că
plouă...
Nori grei
Se îngrămădiră peste cartea
de citire
Apa căzută din cer
Spălă toate literele
Transformându-le într-un pârâu negru
Pe jos
Care după aia s-a scurs şi el, ca
omu’
În şanţul
vecinei
Foile rămase
Le-am pus să se usuce la sobă
Şi s-au ars
Şi uite aşa a rămas
Că n-am mai învăţat
niciodată
să citesc
şi eu
ca lumea
EL:
Lumea este făcută din aisberguri
Oamenii, toţi, suntem
nişte aisberguri
Chiar şi cei titanici
Nu ne iese la iveală
decât
ceea ce este voie
să iasă la iveală
Nu cumva să ne iasă
la
iveală
ce nu e voie
Pe ici pe colo
câte un zâmbet
o
scăfârlie
o lacrimă indecentă
Însă
Doamne
fereşte
nu
cele de mai de jos
Pe care le ascundem cu grijă
geloşi,
să
nu se vadă
Să nu cumva să se afle
Că umblăm
toţi
cu coada între picioare
EA:
Există două feluri de mamifere
Albastre şi roşii
Ca şi culorile sângelui
De pe planşele de anatomie
Omul, bineînţeles nu face parte
Din nici una din ele
Omul – Nu. Omul e grăbit
Omul e fluture, pasăre, şarpe
zburător
El le mănâncă pe toate
fără discernământ
Fără să-şi dea
silinţa să ştie
Că mamiferele
Se împart în două categorii.
Cele care sunt albastre
Şi cele roşii
Ca şi culorile sângelui
De pe planşele de anatomie
XIII.
EL:
Dacă un cimpanzeu sau chiar un
iepuraş încalcă legile circulaţiei,
Trebuie imediat călcat în picioare.
Trebuie imediat călcat în picioare,
imediat ce a încălcat aceste reguli.
Însă aceasta nu se poate face aşa
uşor.
Trebuie mai întâi să găsiţi o
porţiune cu iarbă.
Apoi, pancarta cu: “Nu călcaţi pe
iarbă”.
Apoi de-abia puteţi să
îmbrânciţi vinovatul acolo în pătrăţelul verde cu
iarbă şi cu pancartă.
Şi să vă puteţi apuca de
treabă, fără însă care cumva, să călcaţi
şi dumneavoastră pe iarbă.
Fiţi foarte atenţi.
Dacă o faceţi, asta înseamnă
că la rândul dumneavoastră aţi încălcat una din legile de
aur ale circulaţiei şi puteţi în orice moment fi prinşi
şi călcaţi în picioare de primul dobitoc venit.
XIV.
EA :
Nos corps sont faits
d’amour et d’eau
mais nos neurones
ne sont que haine
si nos artères
ont de la veine
nous ne mourrons
que s’il le faut
nous sommes mémoire
nous sommes oubli
nos souvenirs
sont des mensonges
nos corps arides
avides éponges
sont forts
des larmes
qu’on
essuie
(În
timp ce EA spune textul, EL îl « traduce », în mod
foarte serios si frumos, în limbajul surdo-mut)
XV.
EL:
Alcătuit
din H2O e
Organismul
meu biped.
Cu
dinţii-n viaţă mă reped
Şi
aş iubi dar nu am voie
Aş
tot sări din iarbă-n pom
Însă
vecinii nu mă lasă
Viaţa
e tristă dar frumoasă
Apa
e apă, omul om.
XVI.
EL:
Azi coborând pe scară
care o urca
Venea din vale
De la oameni
Iar eu tocmai acolo mă duceam
Era bătrân şi cu umbrela
ruptă
Picuri de ploaie
În barbă îi luceau
Urca din greu, agale
Cu ochii obosiţi de oameni
Şi de lucruri
Iar eu nu m-am oprit.
De jos, doar m-am întors o clipă
Şi
l-am zărit
Mergând cu ale sale.
XVII.
ANUNŢ PATRIMONIAL
Sunt
un tigru fără pene
Nu
te teme, cetăţene,
Păsări-
ca
albă-n cioc
Mi-a
luat si
ultimul
smoc.
EA:
Dacă
prindeţi un melc şi doriţi să-l învăţaţi
să zboare
Trebuie mai întâi
să-l învăţaţi să cânte
Când ştie pe
de rost toate notele de la “O sole mio”,
Atunci trebuie
îmbrăcat într-o rochiţă roz şi trebuie
Să
reuşiţi să-l faceţi să facă tumbe momindu-l
Cu un ardei iute.
El nu va şti
niciodată s-o facă
Şi asta
vă va scuti să vă chinuiţi să-l mai
învăţaţi
Să zboare.
EL :
M-am născut într-o mandolină
Nu vă uitaţi la mine
Că sunt peştişor
M-am născut
Într-o pălărie de paie
Ei şi ce, dacă nu sunt
Chiar pătrat pătrat
M-am născut
Şi eu cum am putut
Nu
m-a ajutat nimeni
M-am născut
Singur cuc
Într-un ceas de bucătărie.
EA:
Maimuţele
îşi au şi ele îngerii lor
Urangutanii,
cimpanzeii, şi, poate chiar
Şi crocodilii
sau râmele
Probabil că
şi plantele
Îşi au
sfinţii
Şi martirii
lor
Sângerând pe
ascuns din câte o frunză
Gemând
încetişor din vreun ghimpe imposibil
Sau dând a jale
din coroana de ţepi
A unui
măcieş mai răzvrătit
Îngeri cu petale
Martiri cu aureole
din solzi
Sfinţi
acoperiţi de blană cu păduchi şi cu
Mustăţi
din antene efemere
De fluture.
XVIII.
DIALOGURI
CONCOMITENTE
(dintr-o suflare)
EL: EA:
Un bestiar pestilenţial Nu-s
ciuperci, ci cincisute cincizesicinci de ciresi
Într-un penitenciar bestial. Si-o
uscată, sărată, saradă sireată
Discreţionar şi
concentraţionar Dintr-o
biată cireadă
Un inventar de dicţionar. De
mascaradă beată
şi,
AMÂNDOI ( din
aceeasi suflare)
EL:
EA:
Nu-s ciuperci
De-oi
mai zări un tântar artăgos
Ci
in artar
Cincisute cincizeci şi cinci de
cireşi am să-ntarc un
armăsar
Şi-o uscată şi
sărată şaradă şireată
iar apoi, vioi, sprintar
Dintr-o biată cireadă iar
la armă
De mascaradă beată. am
să sar.
XIX.
SONET DE PUS PE TELEVIZOR
EL:
Frunzele de aur grele
Din pădurea verticală
Un covor de poleială
Fac căzând printre nuiele
Lilieci din catifele
Zburdă la orizontală
Fluturi negri de beteală
Se aşează pe lalele
Grase lebede fecunde
De culoarea mandarinei
În stufoase baldachine
Se strecoară printre unde
Unde umbra balerinei
Printre cactuşi se ascunde.
XX.
EA:
Nu mai pot.
M-am ocupat toată viaţa
cu dezintoxicarea ciupercilor
otrăvite
Am scris şi-o carte
Mi-a fost arsă
Nu imediat
mi-au lăsat-o câteva minute
Nu, nu sunt rele
Forţele adunate în jurul meu
Nu sunt foarte ostile
doar,
aşa,
puţin
Doar că nu mă lasă să
respir
Mă apasă
Şi zâmbesc.
EL: O ipotenuză bine crescută
Nu
se va lăsa niciodată
Ridicată
la pătrat
EA: Dacă-l bagi pe Arhimede
În
baie
Ţipă
Şi-şi
măreşte volumul
EL: Ăştia care nu ştiu să se
poarte
Să
stea acasă
EA: Arhimede este un porc
L-am
crescut noi
La
ţară
Ne-am
obişnuit cu el
Şi
n-am mai putut să-l mâncăm
EL: Baba Cloanţa
Este
un fenomen ştiinţific
Demonstrat
în laborator
EA: Moleculele
Nu
există
MO-LE-CU-LA
Este
o invenţie a…
Iar
pe deasupra,
Se
şi cheamă foarte urât.
EL:
Ceaiul cu muşte
Este foarte
recomandat în perioadele de alăptare
EA: Muştele trebuiesc însă prinse
De tânăra
mamă
EL: În scufiţă de baie, neapărat
Ca să le placă
de ea
EA: Trebuiesc băgate în ceai
Cu ochii
holbaţi
EL: E momentul cel mai potrivit,
Căci atunci
aripioarele
Zbârnâie
Şi aceasta îi
dă ceaiului gustul acela de neuitat
EA: Cel mai greu
Este
Să poţi
amesteca cu linguriţa
Când muştele
sunt deja înăuntru
Pentru că
sunt multe
Şi dese
EL: Şi nu vor
EA: Nu au chef
EL: Şi nu se lasă
EA: Trebuie însă insistat
EL: Cu toată hotărârea unei inimi dârze
EA: Şi atunci
Ţelul va fi
cu siguranţă atins
EL: Iar perioada de alăptare va fi...
EL: ...o totală reuşită
AMÂNDOI: De unde şi proverbul
Cu
musca în lapte
XXI.
Adam şi Eva în jungla primordială
(descoperindu-şi
treptat şi reciproc dimensiunea animală)
EL: Hai să muşcăm din măr
împreună
EA: Hai să muşcăm şi din
prună
EL:
Hai să exterminăm cireaşa
EA:
Dă-mi ciupercuţa s-o bag în gură
EL:
Dă-mi mărăcinele să-l morfolesc
EA:
Evuţul meu
EL:
Adamaşa
EA:
Hai să mâncăm şi din murătură
EL:
Da, dar încă n-a fost inventată
EA:
Da, dar mi-ar place, ah, s-o halesc
EL:
Hai mai bine salată
EA:
Bine. Salată, dar hai cu hrean
EL:
Ah, hrean nu mai este
EA:
Eşti mitocan
EL:
Nu-ţi e ruşine scârbă crudă
Să mă hrăneşti cu ridiche udă
EA:
Simt pe la spate ceva viclean
EL:
Să ştii că-ţi dau în cap cu spanacul
EA:
Îţi bag roşia între fălci
EL:
Să-ţi ucid pitpalacul
EA:
Îţi fac harcea-parcea frunza de viţă
EL:
Iar eu îţi voi pune pătrunjel sub codiţă
EA:
Nu mai pot. Nu mai pot. Te omor cu prazul
EL:
Iar eu cu nuci îţi frec obrazul
EA:
Ah, dac-aş putea te-aş băga în maică
EL:
Iar eu în taică
EA:
Evuloi
EL:
Adamoaică
EA:
Bing. Bang. Bum. Trosc.
Hârşti. Fârşti. Pârşti. Pleosc.
EL:
Şi uite aşa sub copacul ce le ştie pe toate
Se născu glorioasa noastră umanitate!
XXII.
BIBLIOGRAFIE
EL:
Vivisecţia interactivă a acizilor sulfuroşi
EA:
Anatomia atomilor de gâscă în lumina încrucişării ei pe plan
industrial
cu mingile de ping-pong neurovegetative ale
organismului cosmic
integral din carapacea de tinichea a
tractorului ordinar
EL:
Rolul pluşului în deteriorarea relaţiilor intermatrimoniale
EA:
Raportul secret dintre strip-tease şi fasole
EA:
Viaţa post erotică a paralelogramelor
EL:
Scârnăvia reminiscenţelor
EA:
Aplicaţii practice ale subînţelesurilor din vorbirea curentă a
maimuţelor-curve
EL:
Psihanaliza mârâielilor
EA:
Cartea viselor
EL:
Citate din găinăriile urangutanilor
EA:
Supozitoarele cu măscărici: Da ori Ba ?
EL:
Procesul verbal si calea bucală
EA:
Găina şi oul: a fi sau a nu fi
EL:
Idila pavloviană între laba lui Ilici şi farfurioara cu
şuncă
EA:
Leadershipul şi broasca râioasă
EL:
Perspectiva în arhitectonica înecului în masă la mormoloci
EA:
Fuga melcilor în lumina filozofiei fosilelor conducătoare
EL:
Operaţia estetică la ornitorinci
EA:
Importanţa zâmbetului în îndoparea gâştelor
EL:
Trilogia: „N-o fi război, da’ nici pace nu-i!”
EA:
Antologia de versuri populare: „Dorule, dorule, da-mi si mie o bucatica!”
%
EL:
Transplantarea bebelusilor de cobră in bulbul rahidian al bodyguarzilor.
EA:
Bibilica şi bomba cu ghiocei
EL:
Cultivarea viermilor de mătase extraşi din mercurul termometrelor
EA:
Lacrimile artificiale în prevenirea bolilor venerice la rechinul de baltă
EL:
Tezele din iulie
EA:
Gargara cu muşeţel
EL:
Atuul major al infirmierei-SERINGA.
EA:
Gramatica non-sensului subacvatic sau Metafizica porcului gatit.
EL:
Geometria cârpelor de praf
EA:
Viitorul anterior aplicat la imperfectul mustelor verzi de pe rahatul cu nuci
EL:
Impostura bufnitei, Fata de comitet si Buzduganul
EA:
Extrase apocrife din Variatiunile pe
tema: „Mai bine o bulă de cristal decât o bulă goală”
EL:
Girafa fără gât si cromozomii mirosului intern la cizmele de
călărie
EA:
Fiziologia fălcilor de hipopotam
EL:
Îmblânzirea femurului
EA:
Sexul soldatului necunoscut
EL:
Moasa, factor determinant în dezghetarea precoce la bărbati
EA:
Dintii de lapte la vacile crescute in garaj
EL:
Consideraţii estetice asupra colecţiei de cărţi
poştale a Ramonei Râcă
EA:
Culegerea de poeme colective ale handicapaţilor intelectuali din satul
Bumbeşti
EL:
Microbii: transmiterea lor prin fax
EA:
Cum să-ţi uzi grădina fără să bei bere
EL:
Simplu: Informatica în slujba dezinformării
EA:
Telenovela: Ne-am iubit în pivniţă
*
EL:
Jungla subconştientului
EA:
Jungla inconştientului
EL:
Verbele neregulate
EA:
Viaţa este o băşică
EL:
Strănutul şarpelui
EA:
Paralelismul existenţial între găluşca de
bucătărie şi
elasticitatea timpului
EL:
Balega, element inconturnabil al evoluţiei
EA:
Naşterea superdetergentului sau săpunul de spălat săpun
EL:
Tratarea cu scatoalce a ridurilor la macii de pădure
EA:
Cum să evitaţi limbile străine fără profesor
EL:
Diferenţa dintre clisma obiectivă şi cea subiectivă
EA:
Metempsihoza la portocală.
EL:
Manual practic de montare pe biluţe a aisbergului de salon
EA:
Orgasmul căpăţânilor de usturoi
EL:
Tratat analitic în trei volume despre lătratul scoicilor
EA:
Ispăşirea de către artere a păcatului venal
EL:
Sinteza cârnatului interbelic, post
belic şi pur şi simplu belic
EA:
Biografia cu poze a lui Ion Niculescu-Bârlad zis R.R.
EL:
Râgâitul cosmic
DE ACELASI AUTOR
EL:
Organele suspendate ale Semipiramidei
EA:
Poemul alegoric: “Gogoriţa şi mamutul”
EL:
Scurt- metraj: “Iapa cu trei iezi”
EA:
Comedia de bulevard: “Pleoştache şi Didina”
EL:
Tragedia pesimistă în versuri: “Var-mea pe suliţă”, precum
şi varianta ei optimistă pentru copii: “V-ar mai pe suliţă”
EA:
Opereta pornografică: “El, ielele şi ei”
EL:
Piesa poliţistă: “Călugăriţa i-a dat mortul popii”
EA: Fresca istorică:
“Marilyn Monroe şi bricul Mircea”
EL:
Diviziunea socială a muncii în abatorul modern
EA:
Oratoriul monosilabic: “Hai!”
XXIII.
EA:
Ne-au atacat morile de vânt
tovarăşi
de arme şi de plâns
Acuma că ne-am strâns
să
fim atenţi
Moriştile-s de aer
Nu se văd
că-s
vânt
Şi fac prăpăd
Fiţi vigilenţi
Nu vă lăsaţi
Înfigeţi suliţa
soldaţi
Şi învârtiţi-o-ncet ca o adiere
ca
să-nşelaţi
duşmanul
Şi să-l distrugeţi
fără
nici o urmă de părere
de
rău
Curaj!
Tot înainte!
Faceţi să fluture în vânt
cuvinte
sfinte
Din fluturi
faceţi
gloanţe
Din pământ
faceţi
obuze grele
Iar din buze
mormânt
peste mormânt
Din cele rele
faceţi
săgeţi
ca
să înşele
Şi râdeţi,
râdeţi
Don Quijoţi
fără
chiloţi
de ele,
De morile de vânt.
