|  
            
           | 
           
            
           | 
         
         
          |  
            
           | 
         
         
           
            
             
              
                 
                   
                     
                       
                         
                           
                             
                                  
  
  
    
      
         
       | 
      
        Domnul cu pisica  
         
         
         
        text şi imagini de Patrick Călinescu
       | 
     
    
      |  
         A venit domnul cu pisica. 
         
        Şi doamna cu căţelul – nu? 
         
        Pe dumneaei aţi programat-o mâine la prânz. 
         
        Da?…
            | 
     
    
        | 
      
         Domnule, a venit domnul cu
        pisica! 
         
        Păi înainte nu tot asta-i zis? 
         
        Păi da, dar asta a fost înainte de prânz. Acum e aproape seară
        şi domnul s-a săturat de aşteptat. Mi-a zis să vă
        zic că dacă nu-l primiţi pe loc, vă dă în
        judecată şi vă ia şi pisica pe temei moral, sau cam
        aşa ceva. 
         
        Da?… 
         
        
        | 
     
    
      |  
         Domnule, eu îmi dau demisia! E aproape miezul nopţii şi a
        venit domnul cu pisica! E aici, domnule, în anticameră, şi
        m-a bătut la cap de dimineaţă, de când a intrat pe uşă,
        că de ce nu l-am anunţat… 
         
        Păi de ce nu mi l-ai anunţat, domnişoară? Eu pe ce dau banii
        aicea? 
         
        Păi vi l-am anunţat încă de ieri, domnule, şi, iată, deja e
        azi, şi domnul cu pisica e venit la dumneavoastră de-o zi…Cum? A venit domnul cu pisica de ieri şi încă nu mi
        l-ai introdus la audienţă?! 
         
        Păi eu l-am tot anunţat… în repetate rânduri… că mă tot bătea la cap… şi pe urmă v-am spus că a sosit domnul cu
        pisica, dacă aveţi timp să-l primiţi… 
          
       | 
        | 
     
    
        | 
      
         Şi ţi-am zis eu că n-am timp să-l primesc pe domnul cu
        pisica? Ţi-am zis eu aşa ceva?! 
         
        Păi, în afară de-un „da” exclamato-interogativ, că cam aşa sună,
        n-aţi mai scos nimic din gură, că… 
         
        Că ce? Că ce?! 
        Că…, ce să vă fac
        eu, domnule,
        dacă nu sunteţi cu gândul decât în altă parte? Eu, ca
        să-mi fac meseria până la capăt şi să vă
        puteţi astfel justifica banii pe care mi-i daţi la sfârşitul
        fiecărei jumătăţi de lună, numai că nu vi
        l-am adus aici de mână! 
        | 
     
    
      | Şi de ce nu mi l-ai adus aici de mână?
        de picior? de zgardă? de coadă? de blană? dacă
        trebuia şi se impunea cu necesitate o astfel de metodă mai puţin
        prietenoasă şi total în ne-spiritul biroului nostru? spune-mi
        tu de ce să nu te concediez acum? pe loc? Hmmm?!
         Toate până aici, domnule! Ia mai lasă-mă cu reveriile
        dumitale şi cu domnii cu pisica dumitale şi cu afacerile
        dumitale, şi cu dumitale cu tot! Ce, eu-s plătită să
        fiu jicnită, sau… 
        
         
        | 
        | 
     
    
        
         
       | 
       
  
       Da?… A venit domnul cu pisica? 
       
      Nu, m-aţi înţeles greşit: de unde aşa ceva? Haideţi,
      potriviţi-vă cravata şi mai luaţi din urdorile alea de
      la ochi, c-a venit doamna cu căţelul!  | 
     
   
 
                               
                             
                         
                       
                     
                   | 
                 
               
             
           | 
         
       
     |