proza
poezie eseuri arta film

 

1.    Haltera cu zurgălăi

2.    Apus de şoareci

3.    Fotografie cu urs

 

 

 

 

 

Haltera  cu  zurgălăi

 

īncep acum o poveste mi-am luat şi chitara

nu ştiu să cānt nimic la ea dar asta

se va vedea mai tārziu cu aceeaşi

precizie cu care īn zilele mai senine

se poate vedea dincolo de cămaşa mea

marea

 

1.

 

dar trebuie neapărat să fac asta? şi lumea

şi lumea asta? ce caută aici? de ce

se uită īncoace? o să facem cunoştinţă

unii cu alţii? o să ne strāngem māna?

o să mă strāngă de gāt? o să ne distrăm?

lipseşte cineva? de ce lipseşte? are invitaţie?

e obligatorie

costumaţia? cum funcţionează asta?

sunt prea curios? nu sunt prea

curios? cine vă spune asta? are invitaţie? are

un nod īn gāt? o cravată? dar e frumos

şi sensibil e frumos şi albastru

trompetistul de ce nu-l puneţi pe el? chiar

trebuie să-l cumpăr? dar eu mă sperii

tare de tot cīnd apare īn dreptul meu ce mă fac?

ce caută aici? animalule? dar dacă nu mă pot abţine

şi-ncep să vă mint? ce plictisitor? ce caută

berea asta īn mine? are invitaţie? măcar s-a spălat

pe māini? au băgat şi la chioşc? atunci

de ce-a căzut īn bazin? avea invitaţie?

spuneţi c-ajunge o barcă? cum funcţionează asta?

vă ajutaţi cu māinile? ce plictisitor? dar cum

reuşiţi asta? durează mult cursul? e tānăr instructorul?

bea? are şi cāţiva prieteni drăguţi? dar cum puteţi

să-i īnghiţiţi pe toţi? puneţi puţină sare? presăraţi

cu degetul dumneavoastră personal? n-aveţi o senzaţie

de jenă? nu vă vede lumea? porcule? ce caută ăsta aici?

cum funcţionează? nu ştiu dragă nu mă plictisi cu

īntrebările astea stupide?

 

2.

 

1 octombrie 1998 – Constanţa:

am māinile albe şi cu ele dezbrac ceva

deasupra e destul de senin chestiile ciripesc

e cald īntuneric sensibil planeta

a luat suficient distonocalm doar eu

şi cu māinile mele albe

palpānd fireşte

pe altcineva

s-a apropiat prea mult de mine se va

lipi de mine? sunt calm şi

hazliu: nu-mi văd halatul şi nu ştiu

ce pradă īn nu ştiu ce umbre sub nu ştiu care jungher

īşi va īnăbuşi strigătul īşi va suge conturul īşi va

ucide vānătorul

ea mă ascultă acum şi īn auzul ei

e un fel de săgeată şi-n vārful săgeţii ei

e un fel de iubire

am mānile albe sunt chiar īn faţa mea

amāndouă

atārnă īn botul unei arătări

ce faci boule strig către arătare pune-mi-le la loc

nu sunt eu acela face arătarea eu sunt tristeţul

şi māinile mele albe pleosc sar cāt colo ca nişte caşcavaluri

şi māinile mele roz vin ca proastele să le ţină locul

care tristeţ? nu cumva ăla

cu colţi de argint? (fac eu şi mai hazliu) doamne!

şi dumnezeu hop se şi prezintă īn faţa mea

īnfăşurat regulamentar īntr-un norişor de cotton 100 % alb

chiar e cotton? 100 %? alb? (fac eu pe niznaiul)

şi-mi pune māinile la loc ca să-l pipăi să mă convingă

mda e cotton dar eu de colo: mă

tu nu eşti cine pretinzi a fi!

ba da ba da se agită el e clar că minte

serios? īncāntat ! – īi mai spun

şi cobor pānă jos să-mi cumpăr nişte ţigări

īn loc de debit găsesc o benzinărie e joi uitasem

e joi şi-aş putea crăpa chiar acum

ca tu scumpete soarele meu īnstelat să-mi spui:

“cu finalul ăsta ai dat lovitura dar ce păcat

c-ai uitat să te

escamotezi”

 

3.

 

care domnule

aia?

aia bine croită?

au băgat-o la chioşc?

cum s-a putut una ca asta?

păi n-avea sos pe gāt?

avea rude-n Constanţa?

ce-i aia Constanţa?

ajută la

şi la...?

dar se ia la spălat?

credeţi că merge la sigur?

n-aveţi nici o īndoială īn acest sens?

cum mă vedeţi şi cum vă văd?

vă văd?

 

4.

 

14 septembrie 1998 – kilometrul 4-5

īn ziua aceea deşi n-avea absolut nici un motiv

Marta s-a dus să cumpere ceva de-ale gurii

cāteva rujuri ar fi fost de ajuns dar ea

plecase cu bicicleta (teribil īi place să se

răzgāndească)

drumul pe care a apucat

probabil ducea undeva īmi amintesc vag

am urmărit-o cātăva vreme totul curgea

destul de precis īn urmă

īncāt mi-am zis că desigur mergem spre locul

din care vin toate lucrurile īncāt acolo fireşte

nu vom găsi nimic de-aceea acolo

noi doi vom umple tot locul

cu mine şi cu ea de aceea la naiba sigur că ne vom iubi

şi inima prinse a tresări

dar din ce īn ce mai rar cu vizitele

de la mine din piept mă īnţeleg bine

aşa că am scos-o frumos şi am pus-o jos

să facă şi ea o ispravă prin īmprejurimi

erau o puzderie de maci (teribil īmi plac

ifosele astea mai ales cīnd sunt īncercuit)

am smuls cāţiva n-am vrut īmi pare teribil de rău

apoi māna nu s-a putut opri

am făcut mai īntāi bucheţel un buchet mai apoi bucheţoi apoi

altul pānă la urmă s-a adunat o claie o

īndesam cu furca să īncapă mai mulţi

şi claia creştea īncepu să semene

tot mai mult cu o clopotniţă

pe care-o cunosc de cīnd era mică şi o băteau toţi

chiar şi vīntul dar acuma fireşte nimic

nu mă mai putea opri astfel īncīt mai īntīi

veni īn dreptul acelui munte un cāine

sălbatic se īntinse la picioarele mele şi

nu se mai trezi

vālvătaia creştea tot mai sus pārjolea

păsările ardeau īn ea ca nişte fotografii vechi

şi-n clipele acelea deşi –pe cerboaicele- n-aveam

nici un chef

am dus o mānă la frunte şi am văzut

o mīnă ducīndu-se la frunte

 

5.

 

cum?

a venit şi domnul ministru?

dar la bazin cine-a mai rămas?

cum

n-a căzut īncă-n bazin?

de necrezut?

are pile?

are şi-o cruciuliţă la gīt?

e originală?

cīt să şi coste dacă-i pe-aşa?

ce ştie să facă?

alungă moliile?

ajută şi usturoiul?

aşadar are pe cineva sus pus?

e chiar unchiul lui?

chiar are un unchi ştiţi din sursă sigură?

ce-i drept nu arăta deloc?

pare atīt de tīnăr?

şi dumneavoastră gāndeaţi la fel?

doar nu citiţi gāndurile?

ba da le citiţi?

şi cum daţi pagina?

 

6.

 

doar pentru tine mai coboram din balenă

şi-ţi aduceam paharul cu apă

mai tīrziu coborai şi tu

dar numai un pic din vārful pleoapelor

eşti fericită te īntrebam şi eu ca să mai schimb subiectul

da scumpule scump al dracului 

răspundea cineva din dreptul tău

putea fi oricine oricine la

uşă sunase şi-o tanti şi nu i-am deschis

sunase şi-un nene pe care nu l-am ucis

aveam īn mīini chiar mai multe

pahare cu apă dar nici tu nu mai biruiai cu

plīnsul parcă erai un termos iar prin

balenă treceau tot felul

de lucruri ceva mai tīrziu deja pluteau

pe unele dintre ele nu le văzusem niciodată

treceau toate pe lāngă mine

treceau degeaba

aveam oasele pline

cu pahare de apă trăgeam tuburi

furtune să fiu mai rapid mai bun

mai īnalt mai aproape de soarele meu īnstelat

să sting tot

să sting tot

 

7.

 

cinaţi şi-n seara aceasta?

de necrezut?

Unde īncape atāta māncare?

aveţi şi frigider? aţi īncercat

şi cu un şerveţel şi n-a mers?

n-aţi tamponat puţin īn zona aia?

nu se potriveşte?

aţi probat şi zāmbetul ăla nou?

nu vi l-a recomandat medicul?

nu au decāt numere mici?

sunteţi atāt de

inepuizabilă? de ăă

multă?

porcule?

mitocanule?

dacă doriţi să ştiţi puteam şi eu să gafez

dar nu m-a lăsat conştiinţa?

 

8.

 

īntr-o primăvară pe la amiază

cred că-n 94 sau ceva mai devreme

m-am īntālnit cu moartea

aşa dintr-odată stătea

īnchisă īn debara

īn debaraua aia la demisol

ce faci tanti acolo e treaba mea ce fac mi-a

răspuns dar de ce-i īncuiată uşa pe dinafară o

īntrebai īnchid uşa pe care

parte-mi place zise ea dar ce vānt

te-a cules din maidane

mi-a venit timpul cred că m-am făcut

mare

aproape c-am ajuns pe partea cealaltă a mea

dacă ies dincolo poate trebuie

să mă īnsor?

să te ce? dar tumbele

ţi le-ai făcut? şi uite-aşa se zgīlţīia uşa

cīnd mă īntreba asta la care eu:

ce tumbe tanti am crescut prea mult

mă dau cu capul de lustră cīnd alerg după marta iar

ea face bă tu la lustră să nu care cumva

să te-ntinzi că te joc īn coasă auzi?

la care proasta de Marta şi ea: ce joc e ăsta?

vreau şi eu!

 

şi uite acum ai aflat ce-i cu mine

vrei să fii bun

să mă dezlipeşti din fleacurile astea

vrei să fii bun

să mă ţii treaz īncă un pic

şi dacă nu te grăbeşti am să-ţi spun un basm:

era odată o piatră

nici prea mare nici prea mică nu era piatra aia

să zicem că era cāt o mandarină dar trasă rău la faţă

vine unul īntr-o zi şi-i trage un şut şi ce crezi

că i-a trecut pietrei prin cap?

a crezut că

īnaintează

 

9.

 

dragoste īntr-o zi am să-ţi spun

cāt de mult ţi se potriveşte acest sentiment e păcat

că nu-l porţi īţi vine la fix

chiar dacă-n părţi arată puţin uzat

de cel care l-a purtat īnaintea ta

trānteşti pe deasupra un pulovăr nici

n-o să se vadă nici n-ai idee

cāţi se īmbracă astăzi la solduri

trāntesc pe deasupra un plasture şi merg mai departe

zici că s-au născut īmbrăcaţi

īn chestiile astea fireşte

se īntāmplă să fie mīnecile puţin mai mici

sau gulerul să intre niţel la apă să te strīngă la gīt

deschizi un nasture să mai respiri mai

pui şi tu o maletă să nu se vadă

locurile prin care ţi s-a julit gātlejul fireşte

dai şi cu spray cānd mirosul de naftalină

cānd izul celui care l-a purtat īnaintea ta e prea

insistent spray-ul e un fleşculeţ atāt de util dragoste

e o cheie franceză se potriveşte la orice fel de cadavru

există mereu un colţişor din noi care putrezeşte şi

trebuie parfumat cāt nu se-ntinde vestea dar ce frumos

dragoste acest sentiment mare şi lucios ca un lighean

dar dragoste tu să ai grijă nu-l scăpa din mīini

cānd urci scările pīnă la mine

ies toţi vecinii o să facă scandal

deşi mie unul chiar şi acest sunet īmi pare

că are un farmec aparte īmi aminteşte de cerul nopţii

care trānteşte stelele īn ghiolul Tăbăcăriei

 

10.

 

11 februarie 1973 – crucişătorul Tic-Tac

cer senin nimeni nu mişcă dar

suntem atacaţi de un spleen interstelar

coafura mea se dezvoltă surprinzător

- nu trageţi, sunt căpitan!

- nici eu nu mă simt prea bine

n-ai o ţigară?

- n-o dau nici īn ruptul capului

- serios? ia dă ţestul īncoace!

i-l dau

- īncearcă-l! se potriveşte? se roteşte?

- vrei să te demachiezi? nu suport muştele astea

- sīnt gene

- sīnt gene?

- īmi cresc peste tot nu ştiu

ce să mă fac

- acum te-ai găsit? cānd e covorul curat?

- ce naiv şi ăsta!

la covor mă refer

 

11.

 

aveam la dispoziţie foarte puţin

cuţit ca să mă-ncurc cu orice drumeţ

īnspăimāntător?

să fiu atent la fiecare

blană pe parcursul desfăşurării

ei? am urcat

scările şi am găsit uşa? era

īnaltă era destul

de īncuiată? avea destulă

rugină la subţioară? era destul

de sătulă māncase destul

personal? iar eu eram destul

de ultimul? aveam destule

māini ca s-o conving suficient

de brusc? dar nu i-a spus nimeni?

cine va adormi destul

de repede pe pīntecul ei inundat

de emoţii? de ce i-aţi ascuns

că am şi māner că am aluniţă

fermecătoare pe māner? că acesta

din jurul meu e un poster ce se zbate uşor

cānd suflă vīntul se poate

rupe? că la īnceput eram atīt

de mulţi şi apoi ne-a dezlipit cāte-o palidă

domnişoară? cu faţa īn jos

s-a culcat cu noi

īntre silabe minuscule?

 

12.

 

era dificilă

fereastra făceam o dantelă cu dinţii

nu mă mai săturam de ea era atīt de albastră

fereastra şi ea se apăra cu māinile prin

ea se vedeau cāteva dansuri treceau

cu cāini dar rādea īn acelaşi timp zdrenţuind

aerul dar cădea īn acelaşi timp peste mine

treceau primele troleibuze mai şi frānau

īntr-o fantă la etajul 3 ceva

ca o lumină zgālţāia tavanul

era prea

imensă?

 

13.

 

sunt tānăr am ţevile pline

din pivniţă pānă la cometă răzbate un fel de idee

fantastică pe care o uit mereu totuşi īmi fac curaj

şi sap o tranşee de carne sub fereastra ta fireşte

vecinii au trecut deja pe aici au căzut

de acord să-şi bată covoarele īntre anumite ore

apoi să le māngāie să le ceară iertare sub cerurile

acelea mici de var licăresc tot atītea stele

noaptea se umple de umeri şi epoleţi de mareşali

eu sunt tānăr voi fi preşedinte

n-am īnvins pe nimeni n-am bătut

nici măcar la maşina de scris vreo carte dar am

publicat pentru tine o grămadă

de saltele erotice

am scos pentru tine cīteva volume

de sānge

din epicardul meu personal ţi-am spus că sunt

tānăr voi fi preşedintele

nimicului euforic

 

14.

 

cāte staţii mai sunt?

vreau să mă dau jos din

pat?

asta-mi va lua o grămadă de

timp?

sunt īngrijorată?

īmi trebuie un implant?

dar dragostea adevărată?

vreau şi eu reţeta asta cum

procedez?

se ia o jumătate de batistă

se īmpătureşte se pune la

ochi? apoi presărăm

cīteva cărămizi pe

de-asupra? n-ar trebui

să le marinăm?

nu marinarii nu-mi plac deloc

 

15.

 

9 mai 1997 – Timişoara

Marta vorbeşte prin somn iar Hians o corectează

la scurt timp după aceasta preţul biletelor de tren

creşte spectaculos

la scurt timp după aceasta distanţele dintre

lucruri se fac atāt de mari īncāt

cei ce le străbat cad īntr-un somn prelung

şi nu se mai trezesc

planeta vorbeşte īn somn şi foşneşte īntr-una

distanţa dintre un sunet şi următorul sunet este atāt

de mare īncāt nimeni nu-şi aminteşte să fi auzit ceva

o silabă pleacă după alta şi-n drum spre ea adoarme

şi cade

foşneşte-n somn şi-ncepe să vorbească singură

nu īnţeleg cum de-am aflat toate acestea

eram la bastion la braţ c-o bere brună

oraşul foşnea frumos aş fi vrut să-l străbat purtat

pe braţe de-o palidă silabă adormită

distanţa dintre mine şi braţele ei să fie atīt de mare

īncāt să ating cu fruntea gleznele adormite

ale silabei următoare

 

16.

 

e grea lumina aceea īmi cade pe

ochi?

n-am s-o pot ridica dragoste să deschid

ochii?

dar sunt puternic am cīini de jur īmprejurul

genunchilor?

ce inimă mare

ai dacă mă clatin? dac-am să cad īn ea?

eşti abruptă? ai pietre-ascuţite?

nu sunt bătăile tale de

inimă bătăile alea de inimă?

sunt cele ce cad bucată cu bucată

din tine īn vorbe

ce nu se spun

niciodată

       

17.

 

cu cāteva minute īnainte de apariţia sa

toate străzile se umpluseră de lume

şi toată lumea aceea se umpluse

cu bere

mai era loc doar cīt să vīri īntre ei

un ac cu gămălie un compliment sau evident

navete cu bere

ca-n fiecare dimineaţă a apărut

zāmbitor nimeni n-ar

fi putut spune cum reuşea figura asta

fu văzut dintr-odată stānd drept īn prim

plan

drept şi īnalt cu zāmbetul acela care-i

ţīşnea din mijlocul feţei fără oprire de parcă

un robinet cu surīsuri ar fi

pīndit de dincolo şi-n fiecare dimineaţă (era foarte frig)

l-ar fi lăsat deschis

cineva a spart gheaţa şi l-a

īntrebat cum o mai duce sau ceva

de genul ăsta (bătea vīntul eram emoţionaţi)

el a răspuns că desigur

o duce mai bine umerii i s-au

īntremat sau ceva asemănător din cauza

frigului sau de emoţie n-am

auzit prea bine dar aş putea jura că era el

īn carne şi oase toţi l-am

văzut l-am fotografiat

cāţiva mai norocoşi au rupt pe ascuns şi cāte

o bucăţică din

carne din oase

pentru cei de-acasă

 

18.

 

era neobişnuit de frig īn dimineaţa aceea

aş fi putut lăsa un melc să-ţi alunece peste faţă

şi urma lui să-ţi lumineze obrazul

ca o frumoasă

lamă

de cuţit

 

19.

 

dar pot să rămān chiar pot să rămān

la tine īntreaga noapte? dar

cum să nu chiar te rog?

facem puţină conversaţie chestii ne mai

şi distrăm?

crezi că va trebui la un moment dat

să dormim un pic? crezi că va trebui

să ne ajutăm şi de māini? asta

nu te va deranja īn plus?

dar nici un deranj? serveşte-te cāt pofteşti?

doar la covor fii mai atent īl am de la mama?

nu vreau să se supere?

ce fragil e paharul cum să fi ştiut?

nu contează oricum trebuia să te schimbi?

zici că trebuie sau

schimbăm subiectul? are şi ăsta

nevoile lui? nu strică īntr-adevăr puţină

agitaţie poate nişte muzică?

crezi că te descurci sau punem aspiratorul

să facă treaba asta?

 

20.

 

toate evenimentele zilei

se petrec īn cu totul alt loc decīt acela

īn care eu şi cu pīlnia chiuvetei ne sorbim liniştiţi

contururile hazlii

 

doamne ce mă fac sunt perfect

īnlănţuit

nu m-am mai distrat aşa de la cutremurul din 77

eram atīt de avīntat de sensibil

pe-atunci

īmbrăţişasem tot ce vedeam că mişcă

acesta de altfel a fost şi sfīrşitul

īncrederii mele oarbe īn legile

dragostei?

gravitaţiei?

 

21.

 

aveţi idee cīţi suntem aici?

nu i-aţi

numărat?

cītă frunză şi iarbă?

păi cītă frunză şi mai ales

cītă iarbă?

nu vreţi să fiţi niţel mai confuz

īn aprecieri?

mi-aţi spart timpanul

 

22.

 

īn ziua-n care Bell inventă telefonul

şi īncerca să-l prescrie cu un rabat pentru autişti

eram īncă proaspeţi aveam plămīni

de granit

şi cīte două mīini cu care-am fi putut opri

cīte ceva din lucrurile care treceau prin faţa noastră

dacă n-am fi fost chiar noi o parte din acele

lucruri care treceau prin faţa noastră

 

23.

 

cu Marta prin Piaţa Romană

facem cīteva tīrguieli

probăm cāteva ziduri unele

ne vin de minune

e un miracol spaţiul īţi vine să-l pupi de drag

piciorul lui hians īncape la fix

īntr-o şosetă

şi dinţii mei cei noi īn paharul cu apă

ce superbe arhitecturi ce corset alintat

ce faci Marta descheie-te la zid

nu-i frumos ce-ai făcut

pune blocul la loc!

 

24.

 

īntr-una din frunzele care ne frecventează cartierul

fu găsită din īntīmplare o dungă

falsă

dīnd curs invitaţiei locatarilor mai puritani am

făcut unele cercetări ce am a le comunica:

 

oraşul acesta este neobişnuit de lung şi de īnalt

īn comparaţie cu cerul de aceea pe-aici

plouă destul de rar

vine cāte-o apă mai mare şi de-abia ne umezeşte niţel

vārful buzelor

vine cāte-o ceaţă mai deasă şi-abia dacă stārneşte

două trei voaluri de mireasă

cāt despre potop am aflat doar o cīrciumă la periferie

şi-un cārciumar pe care-l chema ozana

ozana-l citea din cānd īn cānd pe heraclit şi leşina de rās

prepara un cotcteil cu solzi şi ni-l turna direct īn palme

 

(du-te-acasă mi-a şoptit imediat ce l-am privit īn ochi

du-te-acasă şi-ntinde-te peste prag

nu lăsa pe nimeni să te trezească

pānă nu visezi o fāntānă

aşa am făcut dar īncă īn drum spre casă

am adormit şi-am visat o fāntānă nu ştiu ce m-a apucat

şi m-am uitat īn ea m-a luat ameţeala şi-am căzut acolo

ozana smulse fāntāna cu două degete o ridică īn dreptul ochilor

suflă şi-i şterse aburul de pe margini cu o cārpă

moale

mi s-a părut că-mi face cu ochiul prin lumina străvezie cānd īmi

spuse: - cei mai firavi īşi lasă mustaţă să ştii că e bine

să umbli cu dunga pe gură e bine

să laşi o umbră să curgă din tine

īncearcă!

pe cānd īmi lăsam mustaţă veni spre mine ceva ca un peşte roşu

iar ochiul lui dinspre mine sticlea uscat

ca un dop de plută)

 

25.

 

eram mai puternic ca niciodată

scriam cu voce tare desigur mă

pipăiau şi nişte fetişcane

pe text să-mi dea curaj nu alta eram

generos plāngeam īn ele

cu nemiluita le aşteptam īn faţa

scorburii misterios mă ungeam cu sentimente

pe faţă să nu mă recunoască ele se

speriau tare de tot atunci

le iubeam cel mai mult cumpăram pepsi

şi cāte-o navetă

cu girafe eram fericit cānd

le vedeam poate mirarea lor sau poate

ca să nu fiu mereu obligat să le strig pe nume

rādeam cu sughiţuri poate le iubeam poate

mă plictiseam singur

cu varza de viaţă īn braţe

 

26.

 

cătălina e mereu supărată

pe kara de asta

psih deveni periculos de util

umpluse oraşul cu schelete de peşte şi noaptea

puteai să juri că te-a īnghiţit o balenă

īţi pipăiai nasul să vezi cāt a mai crescut

şi george văzu imediat

că de aici puteau să iasă o grămadă de bani

gonea pe străzi mieros cu

caşcarabeta lui făcea pe salvamarul

dacă erai fată scăpai

mai ieftin de pildă c-un zvācnet

din vārful sprāncenelor puteai

ajunge-n plămānii balenei pe-o insulă cāt o scrumieră

īnconjurată de bere te ridicai īn picioare

puteau fi şi ale tale dacă erai atent ţineai

un discurs de pildă

despre imunitatea scaunelor – ce imbecil! făcea

mircea deşi niciodată nu l-am văzut

treaz – ba nu! săreau grig şi grişa şi imediat după aceea

cīte un iepure le intra īn ureche de asta

cami umbla mai mult īmbrăcată

purta şi foneme subţiri īn jurul gātului

dar asta se va vedea mai tārziu

cānd īi vor tunde părul

acum şi-l lasă să atārne lung

de-a lungul pereţilor să nu fie singură

cānd fuge din cămin să vadă marea

şi fierăstraiele care ţāşnesc dintr-īnsa

īi este frică īi este tot mai frică

ştie că a dezmierda īn italiană-i altceva desigur e altceva

ştie că a iubi şi-a scānci

īn vespasiană e altceva desigur e

altcineva şi că-ntr-o brună zi

deschizīnd frigiderul

va găsi īnlăuntru

un cactus

flămānd

dar şi mai mult decāt asta-mi doresc

ca povestea aceasta să se sfārşească

cu numele tău cu numele tău

cătălina

 

27.

 

bine bine

dar cu pisica ce-ai avut?

păi află că ea

prinde şoareci?

că i se spune blāndă

cīnd zgārie rău?

dar numai aşa

pot deveni şi eu

cel mai bun

o, cel mai bun

prieten al omului?

 

28.

 

sau finalul

īn care marta află că are probleme majore cu sănătatea

celorlalţi locuitori ai planetei

şi desigur fratele său nu va mai sta

o clipă pe gīnduri īnveşmīntat

īn calul său alb va alerga īntr-un suflet

ba chiar şi īn două suflete va alerga să rezolve

pro-ble-ma

 

primele trei farmacii fiind īnchise pe durata acestui vers

va găsi de cuviinţă să-şi tragă sufletul şi asta tocmai īn partea cealaltă

a oraşului la Terasa

Clonatelor pentru că abia acolo-l va-ntīlni

pe amicul său mircea care de cum īl va zări va şi scoate ranga

unui comentariu critic după cum

ur-mea-ză:

 

la ora asta pe ştrase fără-ndoială că te-ai

tīmpit de nu alergi cumva să ocupi chiar vreo masă dintre

a-ce-lea

 

şi va face complice cu ochiul sau numai va alunga vreo muscă cu

geana c-aşa e el se supără din orice

chiar şi din muşte deci vor bea

be-re

 

şi nu se vor mai vedea apoi

vreo cīteva minute

unul pe altul

aşa vor fi de adīnciţi

şi unul şi altul

īn cīte-o belea de halbă

 

 

dar de ce ne-am adunat aici?

cine face prezenţa?

este aceasta o noapte minunată?

o să facem cunoştinţă unii cu alţii?

o să ne strīngem mīna? să ne

strīngem de gīt? cine

cīntă pe scenă? o să ne

distrăm?

mai au bere la chioşc?

dar dumneavoastră īn general ce cheltuieli

aveţi īn fiecare zi?

numai atīt? de necrezut? şi celelalte? cine

rămīne acasă? cine udă copiii? cine mănīncă

florile? suntem prea curioşi?

nu suntem prea

curioşi? ce e aia care se vede

pe cer

īn zilele-n care-avem cer? de ce

cade aia? cine

spunea asta? nu cumva  jpofbx?ce mai ştiţi de

mxpbuenţī? dar de

nbşessīăă? aia de ce nu vine?

are pile? vrem şi noi pile? de necrezut? avem de făcut

mult efort? mă obsedează ideea asta?

aţi fost vreodată cu barca? aţi īncercat şi cu

rivanol şi n-a mers? n-a mers?

este adevărat

ce vă spun acum? şi porcul? ce caut-aici fără invitaţie?

are măr?ca adam? cum care adam ăla cu şarpele? sunteţi

absolut sigur? nu cumva era

o cravată? depinde şi ce cravată nu cumva

era scumpă?ce ştie să facă dacă-i pe aşa?

ştie să īnoate īţi salvează viaţa? cine-a mai căzut īn bazin?

v-aţi lăsat de căscat ? durează mult cursul? e

tīnăr instructorul?bea? are

şi cīţiva prieteni drăguţi? nu s-a-ntīmplat nimic interesant?

şi după un an? a jucat prost n-a căştigat?

cum spuneaţi că mi se pare asta?

ce plictisitor?

 

 

 

 

 

 

 

 Ap u s   de  ş o a r e c i

 

 

să-l mai traducem pe Serafim

pe care aproape că nu-l īnţelegem

cu ştirile lui īngrozitoare

pentru că este īntotdeauna un altul

care vorbeşte aici

şi mereu dar mereu altul

cel despre care este vorba

 

 

 

-guriţă, bagă-ţi minţile-n cap

-Mai lasă-mă puţin! puţin

(a lăsat chibriturile

a scurtat frānghia era īncă proaspăt

doar ce se bărbierise doar ce s-a

īnserat

apoi ceva īn el s-a scindat.

-S-a spānzurat?

 

 

 

vrei să baţi odată din gura aia

că asta nu-i aşa ne īnalţă

pe nişte alei

dintre toate numai ea

(moartea) nu-mi plăcea

nu-mi plăcea!

şi acum, că o cunosc de aproape

 

(o īntrebi de orice īţi răspunde

cu sentiment īncāt ţi-e şi frică

s-o īntrebi prostii deşi ce pufoşi

sunt astăzi cu toţii

norii pereţii

braţe să ai să apuci

chitara lui cutare de ştie zice duios

din piele şi os

de trei oi īncoace lupul nu-i mai place

dar acum zice că o cheamă Mioara

acum zice c-a uitat tot tot chiar şi cum

se zice că ai uitat tot

şi asta vine ca de obicei după turneul

prin pădure cu scufia

altuia

 

 

 

-Nu e o situaţie limită, poţi să scapi!

(nici nu e chiar atāt de clar,

de geografic!

īntunericul e īn general suficient de laconic,

dacă nu, īnseamnă că minte

 

 

 

sau poate fugărit de tristeţul cel galben

tristeţul cu colţii cei măsluiţi .

ai zbierat de l-ai rupt şi-acuma subit

īţi place? īţi place dai fuga fuga

prin dānsul cel galben cel roş’

şi restul personagiilor cu crema pe obraji

ce naiba venea după refren? ce mai vine?

lasă osia lumii noi mergem pe fanta aia!

aia se vede, pe aia mergem!

 

 

 

-La arest, hai hai,

la arest cu el,

noi luptăm aici cu pāinea cu cīinii

şi cu tot felul de rechizite

sociale

bifăm aici toate amurgurile şi răsăriturile

culcat drepţi culcat

iar leatul cască ce să caşte şi el

cască gura

să īşi aerisească dinlăuntrul lui personal

salt īnainte la loc comanda mār-la-nul!

să nu văd firul de praf că se strică ogorul

pentru că ogorul ne dă mă ne dă

ce ne dă nouă o-go-rul

ne dă să crăpăm mār-la-ne suge burta

mār-la-ne pentru onor īnainte

c-ai să te duci a-ca-să şi-o să faci bur-di-han

şi-o să-ţi umpli sifoanele şi-o să-ţi aia şi-ailaltă

şi-o să-ţi (poate) ne-vas-ta şi-o să torni la copii

şi-o să faci şanţuri şan-ţuri

şi-o să te sugă piatra

şi-o să te ia pă-mān-tul la el la pieptuleţ

o să-şi ia dobānda de-o să vezi tu arest

ca-n burtă la mă-ta o să vezi tu arest

scoate centura şiretul pas alergător

(oricum se īnaintează

se evoluează

cu tine sau fără tine

 

-Asta e adevărat!

-totuşi ce loc ar fi ocupat el īn istoria adāncă

cu atīţia eroi la stānga-mprejur

şi atāţia oameni de-a dreapta  gardului

(trecuţi printr-un ac foarte mic!

 

-Guriţă, se pare

că locul ăsta-i flămānd după tine

 

 

 

asta de tot m-a fermecat

m-a ferecat

veţi spune atunci că desigur nici noaptea aceasta

n-a mai trecut degeaba

se va ridica această problemă īntr-un consiliu

cu şoareci

avem ceva mai bun de făcut

de pildă cu

māinile?

 

 

 

-O să fie aşa un scandal!

avocaţii tineri se ocupă intens

măcar ei īşi vor face datoria vor īncerca

şi pe limba lui

īşi vor regla saliva pe fonturi universale

īi vor spune să lupte că de-aia i s-a dat viaţă şi buletin

ăilalţi se vor ivi la geamuri īşi vor da cu părerea sau parul

īşi vor aminti de scufia bunicuţei pe care-au scăpat-o din burta lupoaicei

după care i-au făcut poze şi o injecţie două pānă s-au

plictisit (insist de prea multă vreme la nişte detalii

nevăzătoare

 

-Din fericire aceste īntālniri ale domnilor

nu provoacă nimic!

 

 

 

-Da, īndată o să-ţi dăm fiecare cāte ceva!

nu valorează prea mult dar nu te dezbraci

să le probezi măcar?

-Atunci ţi le punem īn frigider să nu se strice

-De ce stă ăsta īntins pe jos?

-De ce nu-l traversează şi pe el opinia publică

pe roşu?

(īn momentul acela i-au ajuns chiar pe raftul de sus

au pus acolo cīteva plase pline de pacheţele

şi-n pacheţele, te miri ce nimicuri pline cu-nţelepciune

alimentară

 

 

 

-Aşadar descheie-te. Fliup-Fliup. După care dormi.

 

Un program exigent.

corijent.

 

A observat guriţă natura,

a observat miracolul ei.

Aleargă din răsputeri aleargă.

Cīnd oboseşte recurge la zbor

dintr-un aer īn altul zboară-ntr-o rānă dar ştie,

va fi azvārlit de acolo, cu siguranţă!

E īncă pufos dar pufoşii

sunt făpturi exemplare: concise

dar ştiu

că vor fi azvārlite de-acolo, fireşte,

sau petecul lor desenează vreo ţintă.

Vine vremea să strige după Serafim.

Serafim īnsă nu va răspunde.

(Serafim n-a vrut să fie protejat cīnd era mic

 

 

 

-Atunci de ce, de ce mă domina?

(i se vedeau şi dinţii

iscoditori şi vorbele

parcă le pipăia cu limba īntre coapse.

 

 

 

plictiseala visului. Intimitatea

s-a īntāmplat pe la mijlocul

ceştii de cafea

cāt de uimit am fost!

-mai pune-ţi o linguriţă

de lumină pe noptieră, mi-a zis,

şi-o să-ţi treacă

 

 

 

-Să pui de somn ca să continui

īţi īnchipui că nu mai stai degeaba

totuşi cu somnul să fii foarte atent!

(mai generos)

aleargă-l puţin

aleargă-l puţin

dă-l cu fruntea de fruct miroase-l puţin, nu vezi?

-Māine, pe stradă, azi nu fac nimic

nu mă duc nicăieri nu mai spun nimănui

-A īnceput să te viziteze?

ia-o de la capăt

-Nu, nu cred că rezist

e unu şi-am să mă descalţ

-Ai scris liniile?

ai trecut cheltuielile

pe ziua de ieri c-ai luat pāini

-Patru!

-N-ai scris

ai pus īn farfurii? ai tăiat pāinea?

n-ai tăiat

-E unu şi l-am pus să sune

-Mai pune-l odată, să sune de două ori

să te trezeşti dublu să călătoreşti să visezi

dublu să rīzi de două ori! hai

rāzi de două ori

mai fumăm o ţigară mai flecărim

şi după aia gata ne-apucăm şi de moarte

o să facem tarabă cu dīnsa ne batem joc de ea

īi spunem că māine

păi māine e cu totul şi cu totul altceva

şi ea ea o să strige din răsputeri

-E o īnscenare! iar noi către ea

-Īntr-adevăr, dar după aia punem totul să sune

punem apa caldă la 9 punem salamul şi felia de pāine

la 9, pe ceasuri īnsă le punem la 11

să fie buimace īntoarse pe dos

-Mai bine la 12, oricum ne trezim

ca la balamuc

-E bine şi 12, facem un duş apoi o ştergem să vedem un film

mai rācāim cu pantofii de-o poezie

şi cu linguriţa

ca-ntr-un parfum

de frumuseţe

şi pānă ne găsesc inventăm noi ceva

poate-apare vreo grevă sau vreo nouă religie

care va interzice cu desăvārşire

absenţa ospeţelor de la locul de

muncă

-Rahat!

-Nu pune gura acolo

-Gata!

-De cāte ori gata?

 

(crezi că pānă şi lui

i se pregăteşte ceva?

 

 

 

-Serafime, Serafime

şi tuturor acestor neamuri de şoferi

sau aviatori:

repertoriul de pui limitat

extaziat de atīţia metri cubi

de făgăduieli

(dar Serafim iubeşte discreţia

şi nu permite semne de circulaţie suplimentare

 

 

 

-Pune capul tiptil,

somnul să te fure

(īnţelept fu şobolanul care s-a vārāt īn pernă,

iar pe frunte-i stă pisica

-Parfumeaz-o!

parfumeaz-o!

 

Feline grase şi urāte

de drag īţi vine să le

rupi

-O spălam o coafam

(nu-i pun fundiţă roşie că se mută deochiul

īn zona mea

 

 

 

-Dar el te iubea!

fă-i un copil!

(măcar o clipă

fii şi tu serios

 

Tu cāt stai īn primăvară

īncet să dai

din pedală

 

-Şi cum arată civilizaţia

aia?

pigulim la mijloacele de comunicare

īn casă.

lăsăm acolo tot

clăbucul

 

Informaţia simplă şi clară

des-că-tu-şea-ză

(mai multe māini

mai multe probleme

-Te-ai apucat de fumat?

 

-Dar ţi-am promis, guriţă,

tu eşti primul pe listă!

 

 

 

deasupra unei credinţe subite

un cheag de absurditate pentru-a fi

combătută

mereu apari cu lumānarea-n māini

şi cu scufia ta de noapte-ncovoiată

(va izvorī de aici vreo idee clară

despre sine?

tremurătoarea creatură

se exprimă-n felurite oglinzi

se spală cu grijă pe dinţi īnainte

pentru-a combate cu sārg nostalgia

unei căinţe

exercită-n beznă un rol destructiv

(tot un rol creator

 

Şi moare pe unele drumuri 

 

 

 

-Stingeţi ţigările

īncheiaţi-vă fermoarul

pānă la gāt

legaţi-vă centurile de siguranţă copcile

de siguranţă īndoielile

pānă la gāt

căpitanul va īncerca să aterizeze

pānă la gāt

sau va aşeza şandramaua undeva prin iarbă

(ne mai ducem şi astăzi acolo,

2 ore, după aia gata,

achităm tot

scăpăm şi de moarte

 

-Dar dacă luăm două,

primim o pensetă

de gratii

(pe gratis?

 

 

 

purtam īn mine sfioasele oprelişti

-am īncercat să ajung la o jumătate

de īnţelegere

deci hai să scoatem măcar o jumătate

de cuvānt!

 

am călătorit.

 

 

 

-E cazul să te grăbeşti,

să fii mai cotidian!

dintr-o clipă īntr-alta va-ncepe istoria

pe de-asupra noastră

(sau ceva asemănător

cu un teleferic?

 

-Nu, nu īntr-acolo merg!

...dar am alunecat pe nesimţite.

 

 

 

nu ne-aude īncă nici un duşman,

ascultăm noi prea tare

după ce-am spart gheaţa şi-am deschis

uşile

am văzut lumea -un īnceput

de interogatoriu

(halatul care pāndeşte din hol

făcut dintr-un lemn foarte tānăr

foarte urgent

cordonul care ne-a lăsat īn carne

riduri adānci

 

 

 

-Cine-am fost şi ce-am ajuns, Serafime

am fost mare şi-apoi am ajuns celebru

nici un rol nu mă mai īncăpea

intram şi ieşeam de cāteva ori pe zi din toate clădirile

pereţii toţi mă cunoşteau mă salutau aplecāndu-se:

-aţi stins luminile? nu le-aţi stins

-aţi īnchis robinetul? nu l-aţi īnchis

-v-aţi bătut nevasta? n-aţi bătut-o suficient

făceau toate treburile īn locul meu

īnchideau robinetele īmi băteau nevasta

Serafime eu ce mă fac

Serafime eu unde să mă duc

Serafime tu cui ai să rămāi?

 

 

 

alergam după hrană cu aerul grav

suav

(acest mister īncă nebănuit

de nimeni

 

apoi cu o mulţumire sfāşietoare ne-am dat

patima īn vileag

la acea oră doar lenea

mai robotea prin casă

veni cu şerveţelul şi ne şterse la gură

ne aşeză punga mai bine sub ochi şi ne puse

cāteva  poze decolorate īn dreptul geamului  

 

am scos zgmotele noastre obişnuite

(un fel de īnţelegere adia dinspre nord-vest

sau dinspre mortua-est

 

 

 

-Tu stai īn faţă pentru că porţi ochelari

pe tine te-aşteaptă fericirea pentru că eşti īmbrăcat īn alb

aşa că ne vei ajuta să pătrundem īn ea

 

Nu mai găseşti nicăieri un capăt de moarte

s-a demodat s-a scumpit?

asta-i o chestiune despre care vom discuta cu altă ocazie

cānd tragem linia şi vedem cāt ne mai datorezi

(ardem mai bine cāteva păpuşi

iar apoi o ştergem de-aici pe nesimţite

 

 

 

-O să fie mizerie mare, Serafime,

mai spală şi dumneata conducta aia prin care vine

lumea!

-Lumea o-mpute

-Totuşi e-n stare bună!

-Nu mi-am dat seama

-Şi dumneata

eşti extrem de greu de găsit!

        -N-ai īnţeles exact problema mea

-Serafime, zău, de mine mi se rupe inima!

 

(-guriţă, dacă mai rāzi odată te face īnger

 

 

 

-Cine-i, cine-i acolo?

intrăm īn cerurile batante cu jobenul īn māini

īnchiriindu-ne cărnuri luxoase fierbinţi

pe sub umerii lungi

cāte-o talpă volantă

(volantă?

 

-Oricum, va trebui să te descalţi

la intrare

 

 

-Gata, īmpachetarea!

-mai lasă-mă puţin lasă-mă

nimic nu contează neapărat

nici anii nici sumele nici măcar vorbele

suplimentare

 

nici chiar nimicul n-aş vrea să-l cunosc aşa despuiat

 

lasă că tu ai să mă-nveleşti

cu puţin pămānt?

 

(dar Serafim nu i-a mai răspuns

de fapt nici nu e foarte sigur c-a fost chiar el acela

care nu i-a mai răspuns

Fo t o g r a f i e  c u  u r s

 

 

nu mişca nu respira

(această tehnică veche e foarte utilă pentru

o sumedenie de lucruri pe care mi le amintesc

foarte vag

combate de pildă strănutul

care este foarte periculos mai ales

dacă este asociat cu stres şi evident

noaptea

cānd este īntālnit īn pădure

cineva cu aspect interogator

 

 

1.

 

cīnd eram tānăr şi hazliu

făceam nişte abdomene să-mi treacă

nu e uşor să faci faţă de

unul singur

din primul salariu mi-am luat o

piatră de pe inimă

mi-am pus un bumb cu chestii semipreţioase

viaţa merge īnainte

de venirea zorilor

cu puţin noroc aş fi ajuns īn semifinale

 

2.

 

prima lecţie:

imaginează-ţi că-l ai chiar acum īn faţă

acestea sunt braţele lui şi cu ele

te va strānge destul de sensibil

de exhaustiv

pānă ce moartea vă va despărţi

 

a doua lecţie:

prin astea de-aici te adulmecă e sursa lui

de inspiraţie

dacă-i dau mucii nu poate să

nu poate nimic!

 

ultima lecţie:

asta e limba lui şi probabil cu ea

se va linge pe bot după aceea

dar asta numai dacă i-ai picat cu tronc

 

te felicit că ai parcurs īntreg cursul

ţine diploma asta īţi va folosi foarte mult cānd īl vei īntālni

 

3.

 

bun venit la īntīlnirea cu datele meteo

la noapte vremea va continua să se răcească

cerul va fi variabil īn centrul şi restul ţării

unde probabil va ploua sau se va īntīmpla ceva la fel de enervant

maximele termice vor fi cuprinse īntre tot felul de grade

dar chiar şi aşa vă sfătuim să rămīneţi īn case

evitīnd eventualele defecţiuni

iremediabile īn plan familial

 

4.

 

cu toţii s-au descurcat foarte bine

şi ursul e mulţumit de ei

dar īn curānd īşi va lăsa candidaţii să-şi

exerseze

aptitudinile pe timp de noapte

 

5.

 

perioada de valabilitate a dvs a expirat

vă rugăm să vă reīncărcaţi

profitaţi de noua cartelă de 12 molari

 

6.

 

cānd l-am văzut mi-am zis:

e prea subţire, nu cred că mă poate

proteja!

totuşi l-am īncercat

a fost o duminică pe cinste

mergeam pe stradă cu māinile

mele īmi puneam tot felul de corole

de minuni īn jurul

trupului

şi lumea n-a

lumea n-a īndrăznit să observe asta

 

cānd l-am trezit mi-am zis:

e prea obosit, nu cred că le poate

strivi!

totuşi a īncercat

aştept să fac mai repede 18 ani să-mi pot cumpăra ţigări

sau 16 ca să-mi iau un coleg de verighetă

să mă ridic dracului la cer

cu ursuleţi mei de celofan cu tot

 

7.

 

i-am spus că-l cunosc din atlasul animalicesc

i-am īntins o bomboană lucioasă cu

staniol lipicios i-am

mărturisit sincer că nu arăta prea

bine dar că aveam un prieten veterinar

care nici nu-i prea scump

că īn ce mă priveşte eram un adevărat fan īncă

din copilărie cānd īmi intrau furnici īn nas din

cauza īnclinaţiei mele spre cele

pămānteşti

ce să spun asta l-a impresionat pānă la măsele

unde m-am oprit

 

8.

 

ţopăiau toţi īn jur

cu varza mea strălucitoare de viaţă-n priviri

mi-au pus busuioc sub ceafă mi-au turnat vin

muierilor le umbla gura după ţigări

iar bărbaţilor li se bătea pleoapa sub cearşafuri de muselină

tuturor li s-au arătat semne astrologiceşti nimeni

n-a mai fumat īn lift

īn acest sens conducerea blocului

a hotărāt să nu se mai vāndă bilete

de māine intrarea la tavan să fie liberă

 

9.

 

cetăţene urs de bună voie

şi nesilit de nimeni vrei

să o strāngi īn braţe pe cetăţeana

luciana?

bucuros

 

de cum am văzut-o m-am gīndit

că trebuie să fac ceva

de teama autorităţilor am stat īnchis īn casă

mulţi oameni vor fi ucişi

alţii vor umbla cu cămăşile descheiate

afară īn soare cu gīndul la pinguini

cīţiva vor īntoarce pentru o clipă capul

şi-i vor zīmbi de departe

 

īnsă foarte puţini

 

10.

 

la īnceput a fost puţin derutată

apoi s-a spălat s-a rujat s-a făcut frumoasă

a văzut serialele a ieşit īn lume

de unde şi-a cumpărat

ceva de-ale gurii şi ochiului

(şi-a tras un urs din tīrg să-l pună īn glastră

pe vreun pervaz

să sperie moliile să oprească vīntul

dacă doarme să n-o visaţi că se supără

şi cumpără-ntregul oraş să-l tīrască acasă

la ea se va asorta de minune cu moliile

sau poate numai cu ursul din ele

 

11.

 

ca-n fiecare zi pe la aceeaşi

parte a trupului prin care devin invizibil

mi-e somn de mor şi-adorm puţin

cīţiva centimetri şi-mi las puţină barbă

să nu mă afle melancolia vreunui expert cu sīni

dar mīine dimineaţă negreşit!

negreşit!

cel puţin cīţiva centimetri īn plus

-desigur mīine e altceva!

uite cītă blană e īn jurul tău deşteptarea!

cu toţi-au ieşit să se pozeze cu urs

dar tu dacă eşti cuminte o să te iau la mine acasă

am să-ţi pun un nume o să te īmblīnzesc

aici luciana s-a ridicat solemn

era vizibil atinsă de un fior mirosea

a fermoar

mamă ce carte are asta se vede după halat!

m-a dus apoi īntr-un mare oraş

mi-a arătat poze şi locuri mi-a dat inima ei

(vremurile acelea s-au deus ehei)

n-am folosit-o niciodată

 

12.

 

am văzut pata pe caldarīm

am fost īn agonie şi puţin porcos recunosc

īmi scoteam hainele să mă poată vedea

de altfel dragostea nu-i aşa domnişoară

dragostea dezvoltă lucru mecanic iar uneori

exagerat de mult

 

 

Poezii de Mugur Grosu

 

respiro©2000 All rights reserved.
••• design: SGFXstudio •••