Explorarea
ambientului liric în format MS
Reader
de Bogdan Suceavă
Odată cu publicarea volumului Despre înţeles, Dan Iancu propune
un interesant tip de lectură, altul decât cel
după stăvechi şablon unanim acceptat.
Nu credem că este vorba doar despre exploatarea
posibilităţilor tehnice pe care ni le
oferă anumite softuri, ci de o implicită
acţiune asupra rosturilor şi înţelesului
poeziei. Un discurs care îşi propune înglobarea
multor posibile faţete ale unei direcţii
lirice, ca şi cum poezia s-ar afla la capătul
multor căutări şi alternări
de tonalitate, de la cea aparent ironică (“mîndra
mea, mîndruţa mea, unde mi-s că mi-oi
pleca”, în fragmentul final, cu link din prima pagină) până la adresarea comună (“nu
am cum să-mă bucur că vii şi
flori n-am mai luat din acelea galbene cum ţie-ţi
plac să pui duminica pe faţa de masă”),
de la implicarea metaforică a autorului până
la aparentă preţiozitate (“a lua lucrul
în sine ca şi cum nu i-am fi pus de dinainte
masca,” la pg.5
sau încă: “n-aş şti să
zbor, cum n-am ştiut să tac, să mă
scufund în aste vaviloane, din care doar din veac
în veac se naşte-un hîrşîit de megafoane.”).
În acest fel, poezia rezultă nu doar ca sumă
directă a unor posibile forme de adresare,
ci ca posibilă rezultantă a multor forme
de discurs. Ţesătura de link-uri din text pare a lega această
sumă directă într-un tot unitar şi
uniformizează o mare varietate de tonuri posibile,
sub vocea poetului. E dificil să găseşti
legături între idei, simetrii sau conexiuni
spectaculoase pe suita linkurilor aşezate în
text. (Exemplu: “geometrii imperative” de la pagina
57 are link spre: “coapsele tale/ marea caldă/luându-mă/
miros de alge si eu lasându-ma în adânc”, la pagina
58.) E greu de crezut că autorul a dorit doar
asta. Miza pe care Dan Iancu o propune este uniformizarea
discursului liric ca o consecinţă a explorării,
cu posibile extensii narative sau dramatice, a unei
largi game de deschideri. Încercarea este reuşită
şi lectura, în această cheie, posibilă.
Pentru a evita orice aproximare, amintim că
fiecare dintre piesele componente ale cărţii
rezistă şi independent la lectură;
sunt poeme, fiecare aproximându-l pe celălalt
într-o interesantă varietate a nuanţării
lirice.
Acest spaţiu poetic conţine o suită
remarcabilă de imagini lirice. Unele dintre
ele deosebit de reuşite: “să te scoţi
în cuvinte/ ca-ntr-un balcon atârnat deasupra colcăielii
de urlete/ mai despuiat decât naşterea în care
strigătul te-acoperea” (pg.42) sau: “ideograma
pierdută despre/ şuieratul lamei cenuşii
ce despica/ ţipătul tulpinei verzi/ prin
care acefalicul metal/ îşi defilează uniforma
acoperită cu ţipătoare medalii” (pg.47).
Nici una dintre aceste imagini nu este facilă
şi în ele se află bună parte din
forţa discursului liric.
Câteva pasaje sunt superbe: “această toamnă
prelungă,/ urma de lacrimă alergând printre
ridurile mai noi,/ mă acoperă cu cenuşiul
ei acid/
mistuindu-mi culorile” (pg.15), sau: “el se-nchega
din veşti aduse de osteniţi călători
din departe, din cuvintele furişate întrebător
în urechile mistuitoare ale cetăţii, din
desenele ascunse cu grijă sub mantiile căptuşite
cu ură, din mirosul cela de miez de sidef,
ce-ţi venea cîteodată din larguri, din
unghiul de atac al vulturilor, zărindu-şi
prada pe cămpul pustiu. şi, într-o zi,
nici măcar nori de furtuna nu erau, doar amiaza
năclăind liniştită zidurile,
îl văzură păşind printre ei
ca o prevestire.” (pg.110)
sau încă: “miezul cu carne dulce-l lăsase
undeva-n copilărie şi se plimba aşa...
ca o privire de la o moarte la alta.” (pg.111)
Discursul liric este întrerupt uneori de meditaţii
asupra scriiturii: “mă roade însăilarea
aceasta şi n-am ce face cu ea./aş prefera
să scriu dar de unde atâta linişte, hârtie
şi libertate câtă trebuie/ să nu-mi
pese sau poate n-aş scrie dacă ar fi toate
acestea,[…]”.
Câteva construcţii gramaticale sau imagini mai
particulare, la limita stângăciei: “orice punct
al sferei poate fi centrul” (pg.7), “sânt” (pg.31),
“ai demontat minunea care ţi-ai dăruit-o”
(pg.107). Le înţelegem nu altfel decât încercări
ale poetului de a experimenta limitele limbajului,
ale imaginilor, ale discursului.
mai 2001
Dan
Iancu – “Despre înţeles”, Societatea Culturală Noesis,
2001, carte electronică în format MS Reader, 96 kB, accesibilă la:
http://www.noesis.home.ro/carti/download_carti.htm
