Marieta se însoară

 

de Sabina Ivașcu

 

 

03 05. Vama Nădlac (Nagylak) ora 6 dimineața.

Dragă Antoaneta,

Îți scriu din autocar. Mi-e frig, mi-e somn, mi-e sete. Sper ca scrisoarea aceasta să ajungă la tine înaintea mea. Șoferul estimează încă jumătate de zi întîrziere față de orarul inițial. Traficul s-a triplat pe sensul de ieșire și suntem fixați într-o coadă de peste un kilometru și jumătate, poate chiar doi. Vecinii mei de pe locurile 4, 6 și 8 au coborît să ia apă minerală dar s-au întors fără succes. Magazinul este închis pentru cîteva ore, nu se știe cîte. Văd ceva forfotă, undeva … cobor să văd ce e și mă întorc.. îți scriu imediat ce aflu detalii, nu pleca, revin..

........................................

... iată-mă-s ! Nu știu de ce am scris „nu pleca, revin” că asta-i scrisoare, nu chat ! Ca să vezi cum deformează obișnuința de a fi on-line ! Da, nu ne-am mai trimis scrisori de multă vreme, doar așa, ocazional...  Cobor iarăși, trebuie să merg la toaletă, urgent !!!

............................................

...nu pot să ... nu înțeleg… În fața toaletei, altă coadă ! Lîngă mine o bătrînică ține de mînă o fetiță. Fetița se scobește în nas privindu-mă cu ochi atenți și gravi. Bătrînica mă întreabă : ați cumpărat hîrtie igienică ? ați putea să-mi dați și mie puțintică?...

...........................................

m-am întors, îl caut pe șofer și nu-l văd.. Trebuie să-l rog să-mi deschidă compartimentul de bagaje... acolo am pus pachetul cu șervețele, nu știu de ce l-am pus acolo, de proastă ce sunt, de aia...

............................................

...mă întorc la coada din fața toaletei. Nici o mișcare, nimic nou. Fetița a ațipit cu degetul în nas, rezemată de piciorul bunicii .

..............................................

...am făcut cîțiva pași, mai sus un pic, de-a lungul coloanei de mașini și autocare. Am zărit ceva interesant în preajmă. O tarabă cu mături, scaune, coșuri, pălării și bețe de basseball. Mi-am cumpărat un scăunel pliant și o ceșcuță verde. Are o floricică de „nu mă uita” pe toartă. M-am înduioșat.. Dîndu-mi restul, negustoreasa m-a întrebat : „nu vreți și o măturică, ori un coșuleț, ori o pălăriuță ???”. Am clătinat din cap, mulțumindu-i și refuzînd pe rînd, fiecare diminutiv vandabil.

…………………………………

...Mă duc să caut o cișmea, o fîntînă …

…………………………………

...Caut degeaba…

………………………………….

Te sărut, îți mai scriu...

Cu drag, Marieta

 

04.05. Vama Nădlac, spre seară

Dragă Antoaneta,

Abia mîine, cred, voi putea să pun la cutia poștală scrisorica aceasta. Te anunț că m-am îndrăgostit de un motociclist. Nu te speria, nu te speria ! E civilizat, nu are tatuaje pe brațe, nu înjură, nu scuipă, nu are cercel nici în nas nici la sprînceană. Este intelectual și are mare pasiune pentru motoare. Am discutat o grămadă, am băut diverse chestii light și am făcut schimb de mailuri. La plecare, l-am rugat să-mi scrie ceva frumos pe o carte poștală pe care o cumpărasem la Arad și pe care o tot mutam dintr-un buzunar în altul al vestei. „Arad ?” a întrebat chipeșul motociclist intelectual. „Da..contează ce-mi vei scrie, nu ce simbolizează poza... Poza e ... fără importanță.. Deși...e Palatul Cenad... Hai , scrie ce vrei tu, eu nu mă uit, ca să nu te inhib...

Mi-a zîmbit așa.. într-un fel foarte special. După ce a terminat de scris, mi-a pus în buzunar ilustrata, și lovind ușurel cu palma peste acel buzunar mi-a spus: „Meriți tot ce e mai bun pe lume! Te pup, să ai o vacamță trăsnet pe unde umbli! Pa Mariett, pa !

 

Acum nu-l mai văd, e departe, a dispărut călare pe MZ.

Am emoții. Scot încetișor poza cu Palatul Cenad și citesc:

„...urmezi M1 catre Viena...limita de viteza in Ungaria 130-140 pe autostradă, ...schimbi uleiul la timp,verifici presiunea în pneuri, verifici plăcuțele de frînă... și vei avea o vacanță de vis ! mă voi gîndi la tine !” Bubu, zis și Flinstone. P.S. Mi-am amintit, Sarasate a concertat și el la Arad, ca și Bartok, Strauss, Liszt, vezi că știu ?!!! :)”

......................................

Să nu mă cerți.

Te sărut, cu drag, Marieta.

 

05.05 Vama Nădlac

 

Dragă Antoaneta

E ora șapte dimineața. Nu știu ce anume se întîmplă dar nu ne mișcăm chiar  de loc. Partea nasoală e că stau cam prost cu banii. Nu erau prevăzute atătea cheltuieli, taxe, apă, cipși, chifle, atenții, la unul și altul să mă lase mai în față la coada de la toaletă...

Bubu, zis și Flinstone ce-o fi crezut, că am și eu motor, oare ce-o fi vrut să spună cu plăcuțele de frînă ?!? Doar i-am arătat că eu călătoresc cu autocarul. L-am pus să numere cinci tiruri si trei autocare...ca să-l observe, deși, recunosc, al nostru nu e foarte personalizat..

 

P.S. Ai plecat la țanc. Dacă rămîneai aici, acum nu aveam cui să-i scriu la Viena. Cum e casa ta, cum te-ai aranjat? Oare voi afla vreodată?

Te pup, Marieta

 

06.05. Din nou acasă.

 

Dragă Antoaneta

M-am întors acasă. Renunț la vacanță și de data asta. Oricum nu aveam decît o săptămînă la dispoziție, atît mi-a dat patronul pentru vara aceasta. Mi-a spus că-mi dă restul de concediu în decembrie, după Crăciun. Am închiriat o bicicletă de la nora unui vameș. Ea avînd și miniscuter nu prea mai folosea bicicleta, așa că...mi-a „împrumutat-o” pe loc. Mîine fac din nou drumul spre Nădlac să duc bicicleta îndărăt. Bine că nu stăm departe de graniță. Mă ia cu mașina un unchi care face naveta pe direcția aia, așa că nu trebuie să-i plătesc benzina.

Cu drag, Marieta.

07.05. Home

 

Dragă Antoaneta,

 

Tu știi că ai nume de împărăteasă ? Maria Tereza, Maria Antoaneta.

Da, nu rîde, așa e... În schimb, eu de Maria Marieta nu am auzit...

 

Ce crezi că am citit azi în ziarul local, scris cu litere mari negru pe alb ?

 „MARIETTA SE ÎNSOARĂ!” 

Nu, nu e vorba de mine ci de un celebru travestit din localitate. Ca să se răzbune pe prietenul său, a luat o hotărîre care ne-a lăsat pe toți mască. Drept e că nici fata cu care se va însura nu s-a grăbit degeaba cu nunta, ea fiind celebra Nellu din grupul de la Jolly Club. Biata Nellu a trecut și ea de curînd printr-o decepție...

Într-un fel îmi pare bine că m-am întors. Iată ce evenimente se petrec în zonă și era cît p’aci să le pierd.

Săptămîna viitoare îți scriu cine a fost la nuntă și cine a prins buchetul miresei!

 

Te sărut cu drag, M.

 

                                   

 

respiro@2000-2004 All rights reserved