|
Radu AndriescuRrose Sélavy
După mulți ani l-am văzut ieri pe Cristi, doctor militar disponibilizat, și soția lui uriașă. În junețe bîntuiam noaptea prin Copou, culegeam chiștoace în stația de troleu de la universitate, ne urcam pe blocul de la gară, săream de pe un tronson pe altul, făceam rondul prin centru, în căutarea borcanelor cu iaurt, iar dimineața, obosiți, luam tramvaiul spre zona industrială și înapoi în Copou, pînă la capăt, pe vîrful dealului, la cele trei grații din bronz. Din tramvai ne uitam la magazine, alimentara, pîine, aprozar, alimentara, pîine, aprozar și o invitam pe Rrose Sélavy, cealaltă Duchamp, să deschidă un negoț în Iași. Rrose Sélavy & Co. Ovaire toute la nuit. Éros cest la vie. Nu știu ce-aș mai putea vorbi cu Cristi.
noapte în aurora
philip glass și minimalismul lui manierist plicti la greu se filmează bulevardul din fața teatrului e blocat la ambele capete sofia mă roagă să o fotografiez pe banda continuă de obicei e aglomerație mare la ora aceea căldură elicopter turnuri nimeni nu se grăbește să meargă spre parcare fotografie cu polițiști fotografie cu fațada altui teatru fotografie cu plaja cu lacul zăpușeală podul fotografie noaptea peste calea ferată luminile din centru rămîn în autobuz beau apă și transpir
cobor la piscină în bermude pentru că nu am costum de baie hotelul e pustiu recepționerul gras descuie ușa aprinde neoanele e un fost polițist mă privește cu suspiciune din prima zi cînd l-am rugat să mă ajute să fac un nod la cravată am făcut nod la cravată singur toată viața mi-a spus apa e prea caldă are gust de clor nu e destul de adîncă mă învîrt prin baltă cu ochii închiși revăd stația de epurare din parc pîrîul cu spume pescarul fără pești drumul pe jos pînă în campus tîrgul pustiu la ora prînzului
toată camera miroase a clor îi chem pe rama și pe kim la o discuție despre colonialism și eurocentrism după ce pleacă pun cutiile de bere în fața oglinzii sticla de burbon aproape goală deasupra fotografiez piramida blițul din oglindă mă orbește dimineața stau pe băncuță și ascult martorul lui iehova autobuzul întîrzie
farfuria cu supă
Vaporașul trece prin ceață în timp ce mănînc ultima gogoașă cu gem de caise iar Tante Anny preagătește supa dulce. Cînd se limpezește zarea, femeia blondă iese din cabină. Bărbatul a rămas pe punte, pieptănat impecabil ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. După cîteva zile înțelege că ceva se schimbase. La început îi place femeia uriașă cu sîni exoftalmici și gură de cașalot, un tunel al dragostei în care încapi cu coadă cu tot. Am cules de pe fundul pungii ultimele firimituri, speriat de bărbatul topit în hainele prea mari și de femeia gulliver, speriat de motanul mustăcios din casa mare. Căsuța de jucărie pe care i-au construit-o e la fel, doar că acolo e singur-singurel. pe ferestră vede picioarele femeii ziua iar noaptea, cînd e liniște, apare motanul. Bărbățelul e tot mai mic. Nu mai ajunge la măsuță, nu-i mai vin hăinuțele, e pitic printre pitici. Atunci apare păianjenul plin de picioare negre cu firișoare de păr ca iataganul. Bărbatul se ascunde în spatele unui pahar cît un degetar. Fug în bucătărie. Toată casa miroase a legume dulci, o ceață moale în care mă fac mic-mic, mă ghemuiesc pe un scaun și aștept cuminte farfuria cu supă.
Cum crește porumbul
Noaptea m-au trezit marfarele care trec prin spatele hotelului. Am deschis televizorul și am văzut iepuri luminoși modificați genetic cu alge fosforescente, un proiect artistic universitar. Am coborît să cumpăr mîncare la un taco bell peste drum. Foarte puține mașini ieșeau din tîrg. Am intrat întîi la o terasă. O mulțime de tineri din împrejurimi, parcarea plină, bere la halbă, muzică. Am intrat în fast food. Am comandat o enchilada pînă să închidă. Înainte de a mă întoarce, am ezitat. Mi s-a spus că vara se aude cum crește porumbul. Hotelul e la maginea tîrgului. Aș putea să-mi iau tăvița cu mîncare în cîmp, printre marmote. În jur, doar lanuri de fasole și porumb. Probabil aș auzi toată noaptea marfarele. Cînd am urcat în hotel, primele mașini plecau spre casă. Am mîncat puiul cu chili din tava de plastic. Am băut un burbon cu gust de leuștean și am stins lumina. Pe întuneric, am văzut petele fosforescente de pe cîmp și iepurii cu urechi de neon de la volan.
|