Cosmin Ciotloș

 

Alt pact

-fără Ezra Pound și Whitman- 

 

 

Vă amintiți, băieți, cât va rugasem să mergem
la Tescani și voi ați înțeles că datoria unui zeu
e să refuze ?

tu, Bogdane, ai zis ceva de Texani
și George a chicotit: pusese țigara pe gaura unei țevi și ne întreba:
oare în casa asta
cu horn ce cadouri s-or fi primind de Crăciun ?

Vă zisesem să ne adunăm și să scriem cu toții un poem enorm
un poem ca un zid chinezesc de chirpici.

 

Vă amintiți că nici unul dintre noi nu știa cum e să iubești
ca și cum ai fi citit de o planetă întreagă,

de o planetă căpruie cu două sfere mioape
și că nu beam niciodată bere blondă reproșându-i că e ductilă

facem declarații de dragoste cu aerul că am da interviuri
ne cuibărim în poemele noastre care sunt pierzanii

și lansăm cântece cu barba nerasă pe foaie
V-am zis că am numărat rahații paraleli de pe o straduță
de acasă cu aerul că traversez maiestuos zebra aia din Abbey Road ?
Cu Bogdan vorbeam zile întregi despre Clinica de dezamorare
îmi plăcea titlul ăsta ineficient
ca și Educația sentimentală sau
Baladă pentru Adeline
și ziceam că șahul e un fel de alba-neagra,
dar ne gândeam la dame
în timp ce George aștepta fetele la întalniri în locul nostru
De ce n-ați venit ?
George, oare vinul pe care l-am vărsat în zapadă astă-iarnă
e un semn discret al primaverii ?

 

Un ghiocel care și-a înghițit chipul ?

Bogdane, codobatură livrescă, de când e foaia vânt ?

 

Ză Bităls

-casete rusești-

 

 

În două zile am încercat să decupez o generație

Dintr-o copertă de album alb.

A mai rămas însă timp până la finalul melodiei

Pe cuvântul meu de onoare, în două zile am vrut să-mi umflu inima

Ca pe o minge de baschet

Pentru că nu i-am ascultat pe băieții ăștia patru din Liverpool,

Urmând sfaturile părinților

mi-am răstignit nostalgiile pe cortex

și am mototolit plopii care nu duceau prea departe.

 

Pe cuvântul meu de onoare, nu voi ști ce înseamn㠄Ză Bităls”

Până nu voi reciti DEX-ul,

Ereditatea e cea mai contagioasă limbă străină

 

În fața litaniilor strămoșilor stau cu degetele

Pe timpanele Beretta și trag în jos

 

Pe cuvântul meu de onoare,

Nu mai vreau sa mestec placenta cuvintelor încercănate,

Am învățat să zâmbesc din tratatele Ză Bităls,

Să zâmbesc mai larg decât prăpastia de dinainte-mi

În numai două zile

Am cântat într-un nai de dinamite,

Pe o traversă de cale ferată am crescut

Din lipsă de altceva mai bun,

 

ca o boală care-ți pune granițe pe epiglotă,

mi-e greu să vorbesc cu străbunicii mei,

nu pot vorbi nici cu mine, cel din Rusia continentală

a copilăriei, când bâlbâiam:

 

Bă Zităls, un cocostârc e mai scund decât un stâlp, nu-i așa?

 

Starea poetică e o stare civilă, să nu te însori!

 

De ce nu porți ochelari în formă de triunghi?

 

Ai murit  decapitat de o sabie de damasc,

Ca Isadora Duncan

 

Și Paul ți-a cioplit o statuie din gumă de mestecat,

Vladimir Ilici Lennon, prietenia e un comunism pe picioroange

 

Sunt un rege din Ur: Let it be

 

A treia zi voi încheia Ză Bităls.

 

 

Cântec de leagăn

-lui Florin Iaru-

 

"Săptămâna asta un poem al lui E. Ușilania a rămas gravid"

o strig cu mândria bărbatului care a uitat

deja de femeia de vorbe trecute prin buze,

cu aroganța celui care nu-și cunoaște fiul însă știe

că, într-o zi, acesta va deveni literatură

și va avea o statuie palidă de celuloză undeva într-un manual și

că în venele lui va curge tonerul ca într-o clepsidră

 

„Pe iubita lui o va chema Cracovia

Va avea picioarele cât suferința lui Bacovia”

era cântecul celor mai sterpi dintre matematicienii

care calculaseră că acest fiu este teroristul minelor de grafit

 

Nu sunt decât cel care anunță nașterea și care știe

că pentru tânărul cu acnee de silabe

va însemna cât un balon de chewing-gum lipit

de gaura lacătului unei cutii poștale,

un balon indiscret care a citit multe scrisori

printre care și o tânără poemă virgină

pe atunci

 

Se naște!

Țineți-vă cuvintele în timp ce o să caște

 

 

Prizonierat

 

 

Mă furișez legat la mâini de benzi magnetice

Ca de cătușe.

Pe ele     înregistrat       lătratul      câinilor        celor       ce

mă urmăresc

în frig

 

Poezii din ciclul „Branlete-Câteva din biografiile poetului rus E. Ușilania”

de Cosmin Ciotloș

 

 

respiro@2000-2004 All rights reserved