|
LIVIU GEORGESCU
CALEȘTI PRIN OSIA REGELUI SOARE
impresii Babilon de particule prin retina pânzei iluminări carusel tornado ghilotinat germeni gesturi accelerate în mișcarea browniană încleștarea materiei cu spiritul gotic gravat în unde cântece fără cuvinte
pe aeroportul marilor iluzii copilăria îmbibată în diamantul numelor celebre și caleștilor regale prin osia regelui soare frântă în milioane de oglinzi și milioane de sunete în grădinile cu parfumul gravat în lemnul mitologic mobilierul baroc
în atâtea milenii timpul a fermentat în butoaiele de luptă și vin cocoșul galic străpuns Caesar sucește gâtul propriei imortalități într-un război obsesiv și obsesia e roasă până la faimă până la lumină
Charlemagne restabilește balanța puterii în Vest Împărat al Sfântului Imperiu Roman de Apus
după o mie de ani Burbonii înfloresc printre oglinzi clevetitoare și invenția îi decapitează ghilotinare eficiență și terorism de stat capetele desprinse vorbesc și roșesc
nimeni nu este cruțat peruci revoluționare/peruci reacționare vânat inocent burbonul sapă în oase
rachiu și gută măsuri egale și vinul neîmpărtășaniei încrețesc vulturii în cer libertatea ucide paralizează exilează înșfacă și secătuiește mașina terorii de masă și raționalismul revoluționari împărați decimează peste coroane regale ruginite în palatele asaltate libertatea și tirania și condiția umană devorându-se
Europa se scurge prin ierarhii fisurate popoare plutesc prin hidre dezmembrate prin igrasia dantelelor Cicatricele coloniilor cresc pe aerul ars gesturi accelerate -- mișcarea browniană insinuează reflexele condiționate și controlul global suflul nou din torța de bronz Voltaire după Voltaire rațiune străpungând rațiunea ideologie și revoluție socială gust și revoluții artistice noul iscând scandalul de la politică la morală de la filozofie la un alt fel de artă și de aici înapoi în stradă
nevăzutul nu e numai simplă magie ori o biată stafie Pasteur descoperă germenii și virușii turbării vărsați prin pâlnii de os în creier de șacal virusul moare omul rămâne turbat lepra dispare bubele persistă contagiune secretă sifilisul se stinge scurgerea veghează vaccinul transformă depresia în manie și vântură emblemele cu lauri și vulturi cu șoimi și leii arzând
germeni dispar alții se nasc nimeni nu găsește vindecarea germenii sunt spirite microscopice din același aluat ca trupul și mintea cu aceeași structură chimică o moleculă ascultă de aceleași legi ca și o altă moleculă și molecula oricui ascultă de aceleași legi ca și molecula filozofului artistului & preotului & regelui
revoltă !!! bacteria e identică...!!! revoluție!!!
totu-i confuzie creată de cuvânt prin divizii distragere prin măsurători precise
când sentimentul cosmosului îl găsești la obiecte pierdute
Umbrele de la Notre Dame acoperă apele ca un cocoșat gotic gravat pe unde ochii Eiffel sub poduri nostalgie și rezistență umană cât întinderile nesfârșite de zăpadă
Sena stârnește săruturile în aer în jartiere de bitter și var se depun aluviunile iubirii Moulin Rouge țipete prin fesele goale halucinante pulpe de rodie și dantelă revărsate în pofte carnea iubirii colcăială prin schelăria celorlalți cocoșul instinctiv cataractă de șoim Moulin Rouge viziuni de înger căzut unul în Zeppelinul celuilalt în jartiera de absint cancanul baloane cu heliul exploziilor sublime inerții și vid noul încarcerat în pulpa cu jartieră snopul de mușchi revărsat în franjuri albastre talia de lebădătură destrămată în centura de castitate prospețime și fierbere idei și hormoni
Les fleurs du mal
Decadență și sinestezii Bolero și jazzul dezlănțuit în orgasm
Faunul tolănit în lene în după-amiezi solare zdrențuit în impulsuri erotice ahtiat după zaharisiri crepusculare
Capitala artei și revoluției -- amestec de muzicalitate fizică atmosferică și convulsivitate psihologică
Cântece fără cuvinte
inadecvarea limbajului provoacă scârțâitul foarfecii în ziar și gravarea subconștientului Teatrul absurdului Cântăreața cheală repetă evidența până la nonsens Pasiuni arzând și armonii nerezolvate întunecă așteptarea înăspresc comunicarea
În dOrsay percepții sucite călare pe formă picturi și schițe mișcare îmbălsămată cu ceață felii încolăcite pe axialul privirii retina pânzei din șevalet absoarbe sticlele și copaci dezmembrați în nevralgii geometrice senzații sunt ridicate pe scripeți întinse pe roată strivite pe butuc dinții roșii irizanți înfipți în jartierele de apă și vâsc în părul verde și pielea albastră eliberate din gravitația transparenței culorile dezlănțuite de bestiile Fauve
Luvru și Oranjerie Orly aeroporturi și muzee parașutări și visare în gara veche trenuri sunt filtrate prin voaluri de muzeu strigoi de roți de bielă-manivelă se rostogolesc în starea de înțepenire a culorii și gestului în ulei
Revoluția fizicii inventează o nouă artă impresia și punctul gâdilă bulbul pleșuv al nervului tremurul de gâză în foaia de ceapă -- Vavilon de particule culminând cu fuziunea mielului în vâltoare de zâmbet cu misterioasa rafinare ultimă
Iluminări
Vechii maeștrii așteaptă ascunși în piramide de sticlă din spatele glasiurilor privesc de dincolo de transparențe și sunt uimiți anesteziați de mirosul încleștării materiei cu spiritul
Și Titzian se ascunde după o sută de straturi de transparență și noi fugim afară prin piramida de sticlă - ochi modern gușă de lumină
ochii Eiffel sub podul Țarului Alexandru încrucișări și nostalgie mizeria umană și rezistența umană pe întinderile nesfârșite de zăpadă
Lauri și vulturi castele în falduri clipesc din trecut cu pleoape de stâncă cavaleri feudali mai hălăduiesc prin războaiele sfinte după lumina mormântului sfânt cavaleri ai Mariei la capătul privirii stau agățați cu armurile arzând fructe coapte pe ramura copacului imaginar
Noile ere acoperă părăsitele pajiști eroice dispărute în căutarea Sfântului Graal SanGraal SanGreal Sang Real Sânge Regal ascuns sub piramida de sticlă sub linia trandafirului Sub Rosa Le clef de voûte Piramida și Obeliscul Pentagonul și Pântecul Sacru
Pavană pentru o prințesă moartă
Întemeietorii Parisului. Linia de sânge regal. Linia lui David prin Iisus ?! Și începuturile pierdute în neguri. De la Merovingieni la Sfântul Imperiu Roman de Apus la Republică.
Turiștii în palate-muzee calcă pe dale calcă acum în cadavrele de melanină brodând întunericul în inerția de mătase a unui tornado ghilotinat
în palate-muzee piatra e rece și mută umbre de taină sunt goale acum colonizate de păsări vopsite
Și pentru că din făina luminii am făcut provizii de pâine intrăm în noapte sătui
euforia ne ajunge din urmă ca un ogar fericit prin osia regelui soare.
FRIGMANIA. MITOLOGII ȘI REFORME. INTERFERENȚELE NORDICE
amurgul medieval noaptea Walpurgiei în volbura Țipătului noaptea își asmute ogarii biblii caligrafiate cu litere netede și majuscule gotice schismelor religioase miturile eroice și cele de dragoste Melancoliile lui Dürer și beție apocaliptică a facerii
Coborâm spre Mainz. Orașul Domului și al lui Gutenberg. Domul e o clădire medievală. Acum trăim împreună același timp. Am devenit contemporani. Pietre și oameni. Vitraliile poartă numele tuturor episcopilor de acum o mie de ani. Nici un tânăr la slujba de duminică. Orga termină furioasă cu acorduri de Bach. Prânzul se varsă încet în apus și apoi în amurgul medieval: seară cețoasă în care ispitele și fantasmele apar după tragerea obloanelor. Oameni baricadați în spatele zidurilor groase ale cetății cu făclii aprinse, în piața publică dinaintea zvârcolelilor de ruguri, pâlpâind ca tăciunii sub lumina lunii alergând în noaptea ruginită -- risipă de perle peste fărâme de ochi aruncate ca zarurile.
În muzeul Gutenberg admirăm tiparnițe de acum o sută de ani, minunile de cărți. Prima Biblie tipărită. Doctorul Faustus se naște din subconștient colectiv. Pe fundalul moarei diavolești -tiparul- și multiplicărilor xilogravurilor cu Dracole Waida. Și al pregătirii reformei, împotriva papei și indulgențelor lui. Și al plăsmuirii doctorului Faustus, cu peregrinările, transformările și măririle lui, ca să sfârșească în bube și sânge. Doctor Faustus, bestseller al Literaturii Fantastice, spre îndreptarea creștinilor. În variante germane, engleze și franceze. Tema titanică a cutezanței supraomenești. Mitul civilizator al Științei și Cunoașterii. Blestemul cunoașterii Absolutului. Magician, alchimist, matematician și astrolog, grămădește aur și leacuri în colțurile clepsidrei, în pivnița obscură, laborator plin de eprubete, țevi și cuptoare, alambicuri cu smoală, acizi, pucioasă, într-o goană nebună după formula și geometria perfectă. Doctorul Faustus are puteri magice, necurate, de a crea biblii, care toate sunt identice, scrise cu sângele lui, caligrafiate cu litere netede și cu majuscule gotice. Tocmai apăruse la Mainz Biblia lui Gutenberg. Doctor Faustus, co-autor al tiparului. Literatura profană se multiplică. Fantasticul se lărgește. Atacul de Noapte. Imagini monstruoase, tentațiile Sfântului Anton și Hieronymus Bosch. Spirit prevestitor de neliniști, de răzbunări, stele căzătoare, războaie țărănești și ciuma din Köln pe fundalul schismelor religioase. Noaptea Valpurgiei, mituri dionisiace ale fertilității turnate în confrerii ascunse, cu strigoi, stafii, cârstnici, nimfe, fauni, lemuri, naiade, preamărind vitalitatea, păcate senine într-o focoasă iubire. Și nemaipomenita clonare a unui om, fără procreare. Mitul metafizic, politic, religios și civilizator: Dracula-Machiavelli-Luther-Faustus. Pe muzica lui Wagner se brodează miturile eroice și cele de dragoste. Părere de rău nestinsă de nici un foc. În flauți diafani, melancolia dureroasă, fără cauză și fără sfârșit. Valurile se zbat la țărm, în pieptul plin. Climaxul sfâșiat de iubirea mistuitoare. Supraomul lui Nietzsche. Lohengrin, Parsifal, Siegfried, Tristan și Isolda. Volburi și înălțări eroice prin aburul fabulos. Alămuri ca niște pietre funerare peste eroi adormiți în poveștile nordice. Sunete grele, fără sațiu, vulcani ascunși se revarsă prin cristale de sentimente topite. Din cupe imense ale mișcării, siluete torsionate se desfac în noaptea înstelată. Aluviuni ale timpului sacru cărate pe panta istoriei.
Raze în noapte se întrepătrund în densitatea materiei spațiu și timp, tonalitatea totală de fundal întunecat, nu negru, psihedelic uneori, de o convulsivitate stranie, în care străbat fulgurații divine, ca și cum am vedea impulsurile nervoase ale unui spirit care ne veghează, ca și cum am auzi strigătele de bucurie sau sfâșiere ale unor stele amestecându-se, care se nasc sau mor, imagini de Bosch, Munch și Rembrandt
interferențe nordice ca o plasă de păianjen al spaimei, măreției și clarobscurului În volbura Țipătului, noaptea își asmute ogarii în căutarea Îngerului, din gravuri se desțelenesc oase clănțănind în melancoliile lui Dürer cu Pasiuni și Apocalipse
Bach privește de sus din domul catedralei cineva îi șoptește muzica ieșită din timp. Catedrale îngropate în gând tiran al mișcării se ridică un șuvoi cald prin coloanele reci sunetele înghețate fugă stăpânită a povârnișurilor instrumente de lemn devin păduri cu liziere lăptoase frunze de metal în arbori de agat vizitați necontenit de germinații într-o beție apocaliptică a facerii
Apoi se aud valurile potopului bătând în ferestre și căpușele timpului brăzdează deșertul și se întrupează în numere sacre
memoria cutreieră fantasme hibridul dintre vulvele visului și neant, dintre tandrele pețiole de sulf și iubire vidul din interior se preface încet în geneză.
Prin tuburi de orgă și cornul englez omul se înfrățește cu Dumnezeu.
O CEAȚĂ PENTRU UN CAL SUB TURNUL LONDREI PLANETE STRĂLUCITOARE
Erezia de ceață și văduvul morții arhitecturi de apă în tuneluri transcendente taifunul de zăpadă peste galioane iluzorii Turner navigând între creste mirodenii și aerul mieros învârtesc planetele lui Holst în miriștile culorii
Tamisa taie orașul ca pe o inimă de piatră escapadă din tencuieli dincolo în aerul verde izolarea e un șoim mândru peste castele legendare ținutul de jos și de sus încleștate în secole de turnir
panopliile de arme se înfulecă una pe alta armurile își zăngănesc metalul rece
erezie și purificare un regat o ceață pentru un cal erezii cu cap de leu nenumăratele soții
icoane cad pe butuc ploaia roade prin goblenul faptelor regi și regină disputați de nenoroc cu limfa în batistele jubilând în nodul ce leagă memoria
război civil -- hrană pentru război civil erezia hoinărește prin prisma de ceață
cu spinarea în doliu trece văduvul morții
castele legendare ținutul de jos și de sus încleștate în secole de turnir și oamenii își îmbuibă năframele în strălucirea regală inundând strada colorată cu mirodenii și delicii coloniale lăncile Zulu și tabuuri strălucesc în diamantele Africii șlefuind pielea subțire și uscată ca pergamentul peste oasele geometrice --- războioul cu Burii --- The Boers War --- primele înfometări moderne -- imagini ascunse pentru o sută de ani sub cer iluzoriu sucul amar persistă în memorie ca spinul sub piele războaie plutesc pe vrejurile mărilor incerte Lumea Nouă se naște din ceaiul colonizării și masacrul pădurii al Indienilor și al Bivolilor asaltul asupra celor două revoluții: dincolo de Canalul Mânecii și dincolo de Ocean victorie și înfrângere alianțele târzii
Imagini supurează încinse din ecranele parșive cu mai multe fețe steaguri frenetice celulele roșii extatice în veghea șoimului ațâțat de mirosul de sânge de mirosul de petrol tancuri asediatoare prin mirodeniile deșertului copii și femei îngropați de vii sub pretexte de celofan lorzi ai spațiului și firului de nisip nevăzutele păsări turnir cu lănci de napalm căutat pentru 25 de milioane tufișul cu venele tăiate sângerează în magma trădării
monumentul lui Nelson privește peste întreaga istorie văzut din cer pare o pioneză
Wellington la războiul de țesut schimbă trecutul printr-o bătălie a ceții roade firele de borangic din urzeala imperiilor
Din ochiul lui Shakespeare de pe meridianul zero din spiritul colectiv raze se desfac prin firidele adumbrite și despică felii de istorii prin ceața pământului prin nuanțele mișcării sufletești istoria își plăsmuiește realitatea din literatură
aleea verde spre palatul Buckingham în zile de sărbătoare cu steaguri frenetice drumul e pavoazat și ticsit cu lume globule albe și roșii în sângele națiunii
emblemele îmbrățișează străzile și scenele rock Beatles Yes Genesis Led Zeppelin Pink Floyd Rolling Stones Queen își rup modulațiile din Purcel și Handel arhitecturi și artificii de apă și ceață peste variațiunile lui Britten și melancolia lui Elgar heavy metal în albii celeste
meciuri de fotbal fumegă în aurore ca într-un turnir medieval inimi ies din piept prin ochiurile de plasă ale gardului prin comele celor striviți de strigăte
fluxul pulsează vasele cară în josul Tamisei imagini rămase în pânza ochiului Parlamentul Westmister Abbey Big Ben în forma spectrelor de piatră în abisul gurii tremurătoare
un tur prin orașul reconstruit pe schije și țăndări de rachetă orașul amenințat odată pe marginea strigătului atomic ploaia stârnește tristețea din cărămida învechită de timp
Turnul normand The Tower fortăreață și închisoare multora le-au sfârâit bojocii la proțapul capriciului și intrigii politice pe un dâmb lângă turn: execuțiile publice -- deliciul gurilor știrbe acum Turnul e o bestie îmblânzită o mascotă pentru vizitatori o poveste înfricoșătoare de Hallloween e un ochean prin care privești trecutul printr-o lentilă parșivă
Și iar la Piccadilly Circus autobuzele roșii-etajate faimoasele Londoneze în Trafalgar Square la National Gallery unde aerul de miere rotește planetele lui Holst le învârtește pe toate în ceața pisată a culorii în tuneluri transcendente Turner navigând între crestele agitate ale tușelor cu taifunuri de zăpadă peste galioane iluzorii
Arhitecturi de apă și artificii de ceață ne înfulecă privirea statura și tot ceața turnul înfășurați în soția turnul înțepeniți în ceața moartea întemnițate călușeii pădurii mișcătoare pumnalele dragostei și urii în spiritul colectiv numit Shakespeare în râpele întunecate ale alchimiei lui Blake cu flashurile ei de violet închis
spadă și lance apără mormântul sfânt cavaleri ai Mariei în căutarea Graalului prin pășuni de neguri lăptoase
O veșnică tensiune în aer mistică Antipozi stagnând într-o nedezlegare perpetuă
pe cerul brun: vulturi albi deasupra mesei rotunde
FLAȘNETA CU WIENERWALTZ. EDELWEISS. FLOARE DE COLȚ
ochiul din frunza îngălbenită întunericul și psihanaliza încleștare de embleme prin cupola de sticlă a vieților noastre numerotate monarhii pribege grandoarea și derizoriul prin cenușa imperiului recviemul de piatră și sfântul Graal
marele imperiu stăpânind marșul și toba strălucirii popoare adunate ca pietrele prețioase în același colier pe gâtul de lebădă al celei mai adânci patologii acolo Freud a descoperit întunericul luminat de capete de balaur și urechi de lup bărci venind dinspre Norduri mitologice pe râuri umflate cu aluviuni lipicioase -- instincte existențe amestecate forfote preistorice visuri în burțile tulburătoarelor fanfare spintecate în trăiri sinusoidale în zorile fluctuând ca mareele
Psihanaliza umbrelor rănite și tremurul de pădure visul prin traumă și transparențele în degradare se amestecă în parfumul domnișoarelor anesteziate de mirosul de castrări și înnobilare -- încleștarea materiei cu spiritul într-o gușă de lumină printr-un gâtlej de gâlgâieli în sârme de telegraf prinse în sarabande de tuș prin privighetori topite peste metalul florii de colț în gușile umflate ale flașnetei
flașneta și incestul disfonic flașnetă orală flașneta impotenței de calcar rozând gâfâind pipăind flașnetă revărsată în pocalul de aur -- cucută în urechea adormită
vânatul noaptea în somn vânat gata jupuit gata fript gata mistuit flașneta care sărută ampută cu fălci impunătoare gravează explozii carnale flașneta care iubește cu buzele descărnate cu burțile revărsate cu mușchii de praf cu ambulacrele înroșite printre ogive tremurătoare cu briantină de nuc crește pofta de eunuc
flașneta râșnița motorul ascetic ochiul din frunza îngălbenită apa ploii umflată în melancoliile albe
Și din nou ritmul zilei pare rezonabil invadat de raționalism în parcuri și cafenele eleganța își digeră promenadele pe siesta de valsuri
palatele străpung retina cu stucaturi vibrante sălile de bal fumegă piruete valsul e spuma zilei mistreț la tavă pe valuri de șampanie menuetul cu dantele în siropuri rococo
forma clasică introdusă de Haydn moderează euforia
Beethoven se mută din loc în loc din stare în stare din gamă în gamă modulație de la propria imortalitate la eternitatea întregii umanități aude pervertirea puterii dincolo de granițe:
de la libertate la tiranie fermentează sămânța elevului eminent scuipând-o peste alte popoare
Simfonia a Treia sapă înfuriată mormântul paranoiei
Mozart și muzica durerii Recviem strecurat în răsfățul curții imperiale Floare de colț strălucind în falduri de doliu în catedrala rece cu timpane de piatră acolo au fost cununați în Recviemul de piatră Recviem pentru propria moarte pedepsit aruncat la groapa comună ca un tâlhar a furat muzică din flacăra lui Dumnezeu
Schoenberg forțează-- răcoarea cristalului se dizolvă în sare peste gura țipând
Ultimul Împărat de la Carolingieni la Habsburgi Împărați ai Sfântul Imperiu Roman până la Republică arhitectura vagului ciocnire de embleme și monarhii pribege prin cenușa Imperiului
Supravegherea Ruletei
grandoarea și derizoriul și căutarea sfântului Graal sunt degenerate în numerele spontane ale plăcerii Avântul romantic e încarcerat în burta pietrei visuri și viziuni sunt aruncate în groapa cu lei și var
Disonanțele descojesc fațadele incongruității și cresc forfota de muchii și spini sporesc în zbor porumbeii aritmici prin mortarul albastru prin tencuiala căzută de pe fresca sunetelor gravează cerebelul alungat din craniu în cârlionții palatului memoria ancestrală înfulecă impulsuri și lumină din malaxoare tribale agitate de Yung păianjenul subconștient își filtrează gelatina peste cerul limpede
umbrele se amestecă și ecranul nu discerne realul detașarea ideilor e ca sorbitura de apă gânduri și simțăminte - picuri pe sarea transparentă
monstruos iluzia înlocuiește viața adevărată și pasta groasă a lui Brahms se diluează până la clăbucii dansului de trei pași
1 2 3 1 2 3 1 2 3 2 3 1 3 2 1 3 3 3 2 2 2 1 1 1 0 0 0
mișcarea ușoară cu bule de șampanie ia locul puterii vinului sanctificat
acum Regele Crab în momentele de digestie tolănit deasupra ne urmărește prin cupola de sticlă a vieților noastre numerotate
undoi trei un doi doi doi
undoitrei
Timpul ne presează capetele în insectare în pustia lucrurilor perfecte Și în mijlocul deșertului de cristal Richard Straus și Mahler povârnesc linia melodică înăspresc mortarul dintre sunete bântuie prin vitralii și durerea se transformă în tristețe metafizică --
prin floarea de colț suflă zefirul
ESPAGNA BAROC XXI tangou ȘI PIRAMIDE DE CRANII în el DORAdO latin. COLONIILE ABSTRACTE ALE FORMEI. CUBISM ȘI CORIDE SUB LUPA ÎNCINSĂ
girafe în flăcări visul în oul crăpat și tauri de ipsos Flamenco dansul-vibrație și volute de calcar fragmente-n oglinzi intrând în pivnițele luminii în jazul figurilor de metal în carteziene ospicii ale formei galioane se întorc prin fibrele optice cu inima smulsă din pieptul încă arzând broaște îmbrăcate în pielea broaștei învinse piramide în junglă elizee fantasme ale adâncului
miniaturi cubiste. desfrunzire de vise. dansul compus. coride. bătălii și inchiziție
Îngerii secetei stilizați înmuguriți sub embleme scoicile pătează plajele luminii orașe cresc în junglele algebrei în arhitectonica unui zâmbet luminat peste corida cu tauri de ipsos dezgropați din nisipul fantastic în arena strigătelor de praf
stratagemele nopții și răcoarea ruginii își întind geografia peste vise cu ritmică fală
pasărea incinerează clădirile cu arșița penelor colorate ape țâșnesc din dreptunghiuri precum săruturile îndrăgostiților chitara cu strune de jar îngenunchează în Flamenco de praf și hașiș & în ritmul compus și pașii de lemn
luna alunecă pe ghețarul pinilor în inimi de funingine
intră în pivnițele luminii în jazul figurilor de metal
în carteziene ospicii ale formei
peste coloane și arcuri gotice catedrale părăsite în nervuri imemoriale bătălii și reforme presărate pe minarete prin zumzetul zdrențuit dincolo de valuri așteaptă țărmul alb:
El Dorado lumea de cucerit printre lianele junglei religiile tribale și continentul înșelător Din Castilla y León don Cristóbal Colón se desprinde de țărmul bătrân cu Niña, și Pinta, și Santa María
Apoi Cortez aduce stihia Conchistadorii cară biblii și coloane de piatră cruzimea dezlănțuie tortura galioane ferecă apele plutesc pe sacrificiul uman șarje lăncile aprinse în pieptul gol și în piramidele de aur cruzime peste cruzime & pucioasă peste piramida de cranii maldăre de oase prin văile cu aur și argint prin canalele în care plutesc colibri pe sângele inimii inima smulsă din pieptul încă arzând broaște îmbrăcate în pielea broaștei învinse
și mai departe cobalt și aluminiu prin cocoșul înjunghiat fluturi de sânge zboară prin văzduh în chenarul dispariției
și încă tangoul se îndeasă între pulpele vegetale pe dușumele lascive în testiculele taurilor înjunghiați departe-n coride salsa fărâmițează sarea de pași pe limbile scoase samba strecoară șerpi cu pene în văgăunile aerului lipicios
și iară galioane se întorc prin canale de apă amară legănate de pucioasa tunurilor pe valuri se întorc printre bătălii și reforme printre crucile cărate în spate crucile arzând pe rug
Inchiziția cu coifuri de hârtie și ochii ascunși aprind lumânări în carnea catedralei viespile fecundează vesperul fagurelui vântul lovește în ziduri cu trupuri moarte razele de lumină se înfig în carne ca paiele în sperietoarea de ciori și ruga se lovește de ceara informă Țestoasa se târăște prin rugini fastuoase vrăjitoare cu iască și vânt se scaldă prin balele subsolurilor și sistemelor planetare sumbrul crește prin rădăcini și sfredelește în carne se multiplică în privirile fecioarei pânzele se întunecă și seacă viața somnul naște monștrii și Goya naște pânze arzând în brunuri și negruri visul proliferează prin celulele unui șarpe năpârlește și se zvârcolește se târăște în seceta din cristale prin smoala vitraliilor prin fărâme de fosfor și felinare sapă umbrele spaimei și fuga & turnurile agățate în adânc
Aici în Castilia sfinții veghează orașul din picătura de ulei turnată la temelia somnului coboară glasul din argintul vechi pe malul prins în menghina sunetelor neliniști toarnă metalul oboiului trist
Aici în Cordoba minaretele se ritmează cu darabanele soarelui ținut al Andaluziei de praf cerul e ars de ochii orbi întorși înăuntru genele se zbat în curcubeu sub lupa încinsă șira spinării intră în pielea de girafă arzând
Dali se dezbracă în piață arătându-și mușchii agățați pe oasele transparente pictează sexul sub formă de scoici și ceasuri năpădite de furnici cu limbile absente înțepenite în mustața lui neagră și țeapănă spațiul devine vis Isus privit de sus
În Minutaria explozia de afară pare un peștișor purpuriu în acvariu nemișcarea se mărește în lentile la flacăra ritmurilor interioare razele sunt purtate în cârcă de vietăți microscopice se încing sub lupă ca inima fetei morgana lasă amprente pe timp - excavări în memorie trec pe partea întunecată a lunii prin fante din ce în ce mai subțiri
liniștea se refugiază în scoici într-o veche nemișcare ceasuri aruncate pe plajă se contorsionează acoperite de apa sărată havuzurile trezite din somn se revarsă la fiecare bătaie de aripă peste neuronul rece smuls din creier
Buñuel la vânătoare cu ogarul Andaluzian în epoci de aur aduce Îngerul Exterminator să-i închidă în spațiul fără ieșire
Picasso își înmoaie mâinile în vinul de Malaga și pictează Guernica fără perspectivă și iluzii spațiul dispare în ritmuri interioare cuburi ușoare și vulcani de carton
Aici în Sevilla seve de marmuri palate Alcázar Ritmatul Guadalquivir de Lorca în cântice-chivuțe-aurii Vandali Vizigoți Coran Biblii ritmul de-amnar Flamenco în havuzuri de stele opriri reveniri ritmicul flux imortele
Murillo își lasă amprentele grele pe timp - excavări în memorie
Aici în Granada infante arborează steaguri în balcoane peste agonia arabescurilor pe asfaltul încins și brațele încleștate pe spada ruptă în gâtul umflat în cruciadele sfinte maurii vărsați în deșert Alhambra cu dulcile marmuri și roșul de tapia se-aud glasuri limpezi de chitară peste misterul fântânilor calme în verdele grădinii amestecă vuietul nisipului cu licărul nopții
Aici în Toledo tușul dezvelește creanga înflorită măști ascultă carnavalul subteran figuri prelungi se înșurubează în cerul cenușiu Grecul și ochii lui cu lentile desțelenite lustruiesc corpuri spiralate
Aici în Madrid chipuri de nobili lipite pe pânza răbdătoare de pictorii curții Velázquez ascuns în tablouri ridicat în scări coboară prințul treptele de ceară în burțile norilor în rapidele săgetări în floarea de cactus se prăbușește în păunul desfăcut din curcubeie unde razele pe brânci sunt ca taurii-n băltoace de movuri peste infanta rotită-n alcovuri ca o talie de floare apa din care crește
Aici în Valencia dau buzna străzile înguste nu străzi senzații amintiri zidite în prezent și copaci pitici retezați în noaptea luminată de spasmul ionilor taurii stârniți pe străzi împotriva cărnii și sângelui
Aici în la Mancha Idealul călărește cu Don Quixote prin morile stranii și tristele umbre în Pivnițele unde stau ascunse ciolanele morții la flacăra stelelor se deschid șirurile nesfârșite de odăi cu mucegaiuri aurite balamale purpurii își varsă scârțâitul în mătăsuri
Aici în Barcelona minus plus plus minus în creierul citron lămâie stoarsă de controverse nesfârșite cu această materie fără finalitate stâlpi elicoidali acoperiș paraboloid catedrală cu vârtejuri de granit cu oase de oțel împodobite cu limbi de marmuri și limbi de reptilă zbatere de goluri și plinuri baroc XXI
iluminare din toate părțile prin cordonul ombilical uimire de care suntem prinși prin ea sângele roade o baltă senină de harfe pământul irizat de lopeți aeriene
o lungă rază închide totul în elizee fantasme ale adâncului
PARIS REVOLVING CARRIAGES ON THE AXLE OF THE SUN KING
[impressions -- a Babylon of particles through the retina of the canvas as flying insects trembling inside the onion leaf Illuminations
revolving carriages, guillotined tornado, germs, accelerated gestures in Brownian motion, a gothic carved into the waves wordless songs]
The airport of the greatest illusions my childhood was immersed in famous names diamonds and royal carriages on the axle of the Sun King broken into millions of mirrors and sounds, in the fragrant gardens with their perfume of golden leaves carved into the mythological wood of the baroque furniture.
In so many millennia, time got fermented in barrels of struggle and wine the Gallic cock pierced Cesar twists the neck of his own immortality in an obsessive war and the obsession is worn down to fame, down to light.
Charlemagne was crowned Holy Roman Emperor restoring the balance of power in the West.
After one thousand years the Bourbons flourish among the slanderous mirrors which multiply the invention: the guillotine: efficiency and state terrorism the detached heads talk and blush.
Nobody is spared, revolutionary wigs, reactionary wigs, innocent game, the liquor digs down into bones, gout and liquor, equal measures on the spindle of poison and the wine of non-communion wrinkling eagles in the sky
Liberty kills, paralyzes, deports, grabs and exhausts, the machine of mass terror and rationalism. Revolutionaries emperors decimate the rusted crowns in the stormed palaces, freedom & tyranny & human nature devouring themselves.
Royalty is a burial shroud through which the sun is getting frail.
Europe is sieved through fissured hierarchies, peoples flow through the dismembered hydra through the dampness of the laces. The cicatrices of the colonies grow on the burnt air. Accelerated gestures -- Brownian motion sneaking conditional reflexes into the new global control the new breath from the bronze torch. Voltair after Voltair, reason piercing reason. Ideology and social revolution, taste and artistic revolutions the new stirring the scandal. From politics to morality, from philosophy to another kind of art and from there back to the streets.
The unseen is not only simple magic, nor a poor ghost Pasteur discovers the germsmicroscopic spirits, the rabies energy poured through bonny funnels into a jackal brain, the virus dies, the man gets rabies, leprosy disappears, the boils persist, the secret contagion, syphilis is fading, seepage and madness is watching over. The vaccination transforms depression into manic behavior and purges the emblems with melancholic lilies and bold vultures, with ardent hawks and lions Some germs die out, others are born, and nobody can find a cure. The germs are microscopic spirits made up of the same basics as body and mind, the same chemical structure, molecules with the same biological laws as those of the philosopher & the artist & the priest & the king.
Revolt!!! Bacteria is the same as !!! Revolution!!!
everything is confusion created by the word through divisions distraction by precise measurements
when the feeling of cosmos is found in the lost objects area
The shadow of Notre Dame covers the waters like a gothic hunchback carved in the waves. Eiffel Towers eyes under the bridges, nostalgia and human resistance as the endless stretches of snow.
The Seine stirs kisses inside the garter of bitter and lime wash alluvia of love are deposited. Moulin Rouge, the screaming through naked buttocks And hallucinating legs of pomegranate with laces overflowing into lust, flesh of love a swarm about others scaffolding, the instinctive cock, the hawks cataract, Moulin Rouge, visions of fallen angels, one in the Zeppelin of the other within the absinth garter everybody dances, French Cancan. Balloons of helium, sublime inertia and vacuum exploding into the new. The new incarcerated by a garter within a thigh, a bundle of muscles and fat overflowing into blue fringes. The swan figure of freshness and boiling, ideas and hormones unraveled in the chastity girth.
Les fleurs du mal. The Flowers of Evil.
Decadence and reverberating sensations. Synesthesia. The Boleros jazzy way to orgasm. The Faun lying in laziness and chasing erotic impulses in solar afternoons. a swan figure crossing identical chromosomes into waves of desire.
The capital of art and revolutions blend of musicality, physical atmospherics, and psychological twist.
Wordless Songs.
Inadequacy of verbal communication incites the squeak of scissors into the newspapers and the carving of the subconscious. The theatre of the absurd. The Bald Soprano repeats the obvious until nonsense. Unrequited passion and unresolved harmonies. To blur expectations. To make harsher the communication.
In the dOrsay, distorted perceptions ride the form, paintings and sketches and movement embalmed in fog, slices coiled along the sights axle. The canvas retina absorbs bottles and trees dismembered into geometrical neuralgias, sensations are raised on pulleys, stretched on the wheel, shattered on the rack the red iridescent teeth plunged into garters of water and mistletoe into the green hair and the blue skin escaped from transparencys gravitation, the colors unleashed by Fauve savages.
The Louvre and lOrangerie Orly
Airports and museums, parachuting and dreaming. In the old railroad station, trains are filtered through museum veils ghosts of the wheels, of the steam pistons roll into the stillness of the color and gesture in the lustful oil.
The revolution of physics invents a new art. Impressions and points, blurring symbols, tickle the bare bulb of the nerve as flying insects trembling inside the onion leaf a Babylon of particles culminating into the fusion of the lamb within the whirl of a smile, the mysterious final touch.
Illuminations.
Old masters hide inside glassy pyramids, behind glazers they watch from beyond transparency and are amazed anesthetized by the smell of the clench of matter and spirit.
And Titian hides behind one hundred strata of limpidity and we run out of glassy pyramid -- modern eye maw of light
The Eiffel eyes under Tsar Alexanders bridge crossroads and nostalgia, human misery and human resistance as the endless snow stretches.
Melancholic lilies and bold vultures. The castles wrapped in futile folds blink their heavy eyes of stone from the past. The feudal knights still wonder through Holy Wars after the rising light. At the far end of the sight line they are hanging up as burning armors, ripe fruits on the branch of an imaginary tree.
New ages cover vanished heroic meadows in the misty quest for the Grail. San Graal SanGreal San Real Royal Blood hidden under the glassy pyramid Sub Rosa Le clef de voûte The Pyramid and Obelisk The Pentagon and Holy Womb.
Pavane for a Dead Princess.
And now the tourists in the castle-museums step on the ancient flagstones, step into the shape of melanin corpses embroidering the darkness
in the silk inertia of a guillotined tornado
In the palace-museums the stone is silent and cold. Arcane shadows are empty, colonized by painted birds
And because from the moldy flour of light we made provisions of bread, we go satisfied into the night.
Euphoria is reaching us from behind like a happy hound through the axle of Sun King.
SPAIN FORMS ABSTRACT COLONIES. CUBISM AND BULLFIGHT UNDER A SURREALIST MAGNIFYING GLASS
[Flamenco, the dance of vibration and calcareous volutes, torrents erupt from rectangles like the kisses of lovers, I feel the fragments seeking for me in mirrors, entering the cellars of light, deepening into the jazzy rhythms of metallic figures, into Cartesian madhouses of Form]
Stylized angels of drought bloom under the emblems shells polluting beaches of light.
Architectonics of smile lit by troubled waters over a bullfight in the arena of dusty shouts.
Stratagems of night and the coolness of rust spread their geography across our dreams with rhythmic insistence.
The ink carves the blooming branch listening to a subterranean carnival. Masks
Flamenco, the dance of vibration and calcareous volutes, the stops and the charges, rhythmical mood.
Guitars mingle on their strings the sandy roar of the desert with fountains of clear water in quiet green gardensthe glimmering night.
Lit by snow lamps we love each other in the grip of the sleepless circle. The cold music of a flute throws chains on our hearts
The Inquisition with paper helmets and hidden eyes lighting a candle inside Cathedrals flesh
Lighting stakes in the cities horror and despair. Falling from the worlds roof delusion leaves a thin mark in the air
But the Ideal rides with Don Quixote de la Mancha on his horse the sad face fighting the water mills and the grim shadows.
The birds of torrid climes incinerate the buildings, torrents erupt from rectangles like the kisses of lovers
tearing the grit-stone leaves to pieces. Wasps fecundate the midday with bitterness drips into the scaffolding of the embracing vesper honeycomb.
Charred lashes toss in the rainbow. Under a surrealist magnifying glass the spine enters the skin of a burning giraffe
and the wind hits the walls with dead bodies, dim rays thrust into my flesh like straws into a scarecrow.
I light a candle but my prayer hits the deformed wax, the shadows begin to disappear into the ground.
Rain lost its origin, lightning cant find the way. Cities grow on cruelty emerging from the jungles of algebra.
I pass onto the unseen side in the abstract colonies of form, onto the dark side of the moon through slits becoming thinner and thinner
columns and gothic arches in the frayed humming, fingerprints on time negative images excavation into memory
I feel the fragments seeking for me in the mirrors seeking for us in the stained-glass windows.
Moonlight slides down the glaciers of fire into the hearts of soot through cylinders of wood
it enters the cellars of light deepens into the jazzy rhythms of metallic figures
into Cartesian madhouses of Form.
A MILLENNIUM IN FLORENCE The city exiled in its own fame
[through the broken stained-glass windows -- battles and hatred enthroning and love Savonarola and The Prince with their soul of a gangrened animal -- placenta is turned into amnesia, rooms get smaller, nothing of Dantes, splendor of specters and moon foam, the Galilean satellite, under the paradisiacal veils Inferno and Paradise reality and the unreal sculptured by Michelangelo in the most perfect stillness ]
I am listening to the ancient city, voices on the Ponte Vecchio mingle with the perfume of young ladies. Red cheeks full of today, noisy waves of the past come from the troubadour songs flooding nostalgia with sunsets and trumpets among people with millenary concerns
coffee and croissants are enough for the century of a day hotel rooms are getting smaller closing like boa constrictors around their guests
Concentric -- the crushing dusk over historic pavements and multicolored mosaics over the restaurants full of eyes over my questions
A city crucified on the nights verb, on the prattle of the sidewalks lips swollen and extirpated from the remote simoom.
walls, stones and statues, bricks and sad geologies marble and clocks, sword and varnish
They do not speak they only look at us with their flooded eyes by the fleeting lives by the inverted colonization by spontaneous generations and quick adaptation
I feel the city being the guest of its own fame.
On a narrow back street: the house where Dante nothing of Dantes, invented relics so many centuries in exile in the Inferno.
In the small church I feel the outlived wooden breath of his young wife and their sorrow of not being together, seven hundred years in a single night, a harmony of seven centuries and for the first timea tear.
In Uffizi the stars got still within the miniatures of the canvas splendor springs from specters and moon foam Lorenzo Magnifico opens the warm womb of precious stones In Boticellian golden wares, in Venusian stained-glass windows
Leonardo dreams of gliders and cannons, letters and their shadows are united in the mirror through the light filtered through arcane numbers the code hidden among heaps of color, artifices and ropes penned like hatching over the virgin smile, transparencies flood the space until the body softens as the candles wax in a big square opened in the front of a cathedral
the Dome on the cross of night
the Latin gothic the paradigmatic grandeur and frescoes vanish into the infinite linear perspective into the waters of the Galilean satellite.
I feel the silence of the walls the Renaissance fame the rise and the fall palaces and fortresses
The Prince twinkles through the broken stained-glass windows. Fight and hatred. Enthroning and worship.
In the background, lions run in ravines of embers, The arches of mercury wrinkle and blacken the hooked nose profile
Savonarola among the shady sparkles glides on the absurd radiance and I cannot escape from dead rays
Decomposing glamour slides into the cellars of putrefaction asceticism and persecution Purgatory and the crying of the stake with its burning entrails
the Dome on the nights cross
Savonarola and The Prince and the muteness of their soul gangrened animal, a mimosa in flames detached a placenta turned into amnesia.
Lightning slashes through the flesh of dust and illusion And I can clearly see Petrarchs face over the hills, green like the dreamy sea shining between parallel days and nights in the insomnia of his love.
And beyond the ruins and sulfurous towers in noble poisons, under the emblems of cyanide, on the axis of vermillion venom, beyond Botticellis paradisiacal veils and swarming politics
I saw Dantes Inferno and Paradise and the reality and the unreal
carved by Michelangelo in perfect stillness
|