Pe Canis în jos şi pe Canis în sus – ar fi trebuit mai din timp să-mi dau seama… Al naibii să fiu dacă am fost… Mai prea plecat iubirii din mine, în numele meu şi pentru mine, prepoziţie cu prepoziţie urmând modelul perfect de amăgiri… Şi, dacă am putut să fiu cum am fost, de ce să fiu altfel acum, când, adevărat, voi fi? Lasă, Canis, nu te mânia prea tare… Rămân cum voi fi fost şi până atunci, nu te teme… Bunul meu Canis, nu mai suferi ca un câine – degeaba – la picioarele stăpânului tău… Şi nu mai fi, câine ce eşti, aşa de câine cu mine… Mai lasă-mă în durerea mea care este şi nu e; care poate că e şi poate că nu este; nu mă mai strivi atât din ochi că turbez şi te muşc de ce apuc – acum, dacă tot am apucat să mă mai calmez puţin, mai bine du-te în cuşcă la tine şi te apucă să latri la luna pictată în fundul ei – cu faţa spre vârful cozii tale; du-te acolo, Canis, în fundătura pe care universul ţi-a rezervat-o din mila mea, pentru că eu mă retrag în a mea… Sângele mi se încheagă pe faţă, faţa ţi se încheagă pe bot, botul mi se încheagă pe faţă, iar sângele e în toate – şi în faţă, şi în bot, şi în sânge…

Şi acum mă simt la fel de prost că n-am băgat de seamă, Canis, la ce lătrai în universul tău paralel pe al meu. Dar, pur şi simplu, nu te-am auzit… Aveam, atunci, Canis, urechile înfundate… N-am observat cum vedenia se face fiinţă, iar aceasta – femeie deplină a speciei sale… S-a născut într-o lume uman inspirată sau într-o lume uman scrisă? Este femeia, în această lume deplin umană, de aceeaşi esenţă cu inspiratorul lumii femeii sau cu scriitorul lumii femeii? S-a născut femeia inspirată? S-a născut femeia scrisă? A fost lumea inspirată de inspiratorul ei când s-a născut femeia?

A fost lumea scrisă de scriitorul ei când s-a născut femeia? S-a născut femeia din inspiraţia lumii sau femeia s-a născut din scrierea lumii? Este femeia născută prin faptul de-a fi inspirat lumea care a născut-o sau femeia este născută prin faptul de-a fi scris lumea care a născut-o? S-a născut femeia ca inspiraţie a inspiratorului sau femeia s-a născut ca scriere a scriitorului? Femeia s-a născut în lumea minusului nostru şi nu în lumea plusului ei? Este femeia, atunci, născută din inspiraţia lumii înseşi sau femeia este născută din scrierea lumii înseşi? Să nu fi avut parte de naşterea femeii nici inspiratorul lumii femeii, nici scriitorul lumii femeii? Numai lumea însăşi a femeii să fi avut parte de naşterea femeii? Este naşterea femeii originarul şi copia naşterii femeii? Este naşterea femeii un palimpsest al originarului inspirat al lumii sau al copiei scrise a lumii? Este femeia şi originarul, şi copia femeii înseşi? Este femeia originarul sau copia lumii? Este ura de femeie incompatibilă cu dragostea de femeie? Este ura de femeie un act inspirat al inspiratorului care a inspirat această lume? Este dragostea de femeie un act scris al scriitorului care a scris această lume? Este ura de femeie inspiraţia acestei lumi? Este dragostea de femeie scrierea acestei lumi? Este femeia, atunci, un palimpsest al urii inspirate şi al dragostei scrise? Este femeia femeie sau ne-femeie? Trebuie femeia să fie ne-femeie ca să fie femeie? Trebuie femeia să revină la inspiraţia inspiratorului ca să se impună ca femeie sau femeia trebuie să părăsească scrierea scriitorului ca să se impună ca femeie? Dar, în acest caz, ce este femeia pe care tu, câine merituos al rasei tale, ai lătrat-o cu băgare de seamă? Este femeia femeie? Este femeia ne-femeie? Eu ce-am văzut din spatele botului tău neutru?