|
Jordan Danilovski
Miezul nopții Mă cheamă ceva ce nu-mi aparține Dar eu îi aparțin cu fiecare chemare O femeie ezită pe străzi Și sparge întunericul în valuri Strig în spatele ferestrelor Din camera mea susținută de strigăte În acest oraș cuprins de liniște Și chipuri cu zîmbete rătăcitoare Cobesc pe pereți Ezit pe străzi Camera mea e departe Atîrn în întuneric cu foile albe Și fiecare părticică se lipește de mine.
Totul e la fel în oglinda asta Care mă obligă la supunere Și la aceleași mișcări știute Chipurile - troiene scuturate ale nopții Prin care ceea ce am fost cîndva e acum teamă puternică Copil pierdut ce privește moartea Ca pe un drum de praf Pierdut printre cuvinte Abia am ajuns printre brazde Fără să-mi dau seama ce e împletit Sub mîna mea care în întuneric Se revarsă și-mi fură chipul în taină În această oglindă a supunerii Urmează o noapte de renunțări și evadări Avid de mișcări pure Priviri stinghere Bătăi implacabile de ceas Și totuși nici o turmă, nici o pasăre, nici o fiară Iar acum sînt vocea care mă repetă Peste apele ce mi-au potolit setea
Sînt singur Am încercat pereții Vor rezista Camera asta e solidă Deși se clatină uneori Pronunț cuvinte neclare Ating șoaptele cuiva De parcă s-ar ridica în cîmpie Buruieni nocturne Potolesc țipetele Pentru ca noaptea să rămînă purificată De serenadele pasionale Chipuri abandonate Ce tresar după ziduri
Vreo esență a mișcării E la fel cu a mea Și pentru asta Trebuie să ard
Un sunet neașteptat De fluiere te învăluie Ca o legătură subterană O voce care te absoarbe Și urlă în tine Tăcerea disperată
Ce izbește în Țărm Ce se ferește de sine Oare are formă acest Ceva Care se hrănește în Țărm Pînă la refuz
Șu inde să plece copilul În ce întuneric să se afunde bărbatul Sau bătrînul ce te așteaptă să vii Cu toată lumea obscură Unde Neliniștea Conținutul năvalnic al albului Unde
Ai venit pe deasupra vidului Deasupra echilibrului
Doar versuri Cresc în mine Cînd floare Cînd iarbă Legănată de vînt Și vînt Ce leagănă ierburile Și în ele poartă Amintiri și chipuri Închise Într-un al treilea timp Unde se maturizează pașii Talpa se ridică Privată de nevoia De schimbare Iar schimbarea A avut loc deja Citești Aceste versuri Și nu știi dacă te-ai îmbătat În vreun colț Izolat al minții Ești cînd floare Cînd iarbă Legănată de vînt Ce leagănă ierburile Distrată Pătrunzi rîsul Acest Eu în tine cresc și mă maturizez
Acele zgomote obscure Întuneric Prins de piatră Coridoare nesfîrșite Mereu altfel...
Ca și cînd ar dormi Vreun copil întunecat Și Ar visa lumea
Necredincioșii Aceia Ce sînt mai mult în el Nu conosc împletirea cuvintelor Nu-l vor recunoaște Pe cel care Se recunoaște în ei Le dă viață
Vrăjitoarele își fac vrăjile Totul se leagă Subjugă A mea e oare Camera ce plutește Pe apa cea mare Și cui aparțin eu Celui pe care îl urmez Sau celui Pe care îl acopăr cu spatele
Și cine e copilul virtual Ce-mi aranjează visele pe secvențe De unde se revarsă acea apă neagră
Mă doboară ceva Goana morții năvălește Și parcă ar fi o respirație Săpîndu-mi în cap Și șoptind cuiva "înmulțiți-vă uniți-vă în lăcomia voastră din inimile voastre întunecate să crească noaptea să treacă totul în sens invers"
Și ce e asta Ce se umflă în mine Și tremură de pasiune Înmugurește pe spini Pentru a se înălța Sapă un abis Pentru a ascunde povara
Ce e asta Ce intră cu mine în cameră E cînd freamăt întunecat De apă năvalnică Cînd ecou pe coridoare
Știu Am fost mulți alții Și am privit moartea la fel Ca acum Năvălit de strigăte
Îndoielnic de singur În împletirea cuvintelor Distrus Ezit (Sf. Jovan Bigorski, 31.07.1995, 4 a.m.)
______________________________________________________________ Jordan Danilovski s-a născut în 1957 la Debar. Absolvent al Facultății de Filologie din Skopje. Lucrează la redacția de cultură și artă a televiziunii macedoneane. A publicat următoarele volume de poezie: Sărăcia flăcării (1982), Mișcare, spațiu și timp (1984), Monolog interior (1986), Sporirea tăcerii (1989), Destin (1992). Laureat al premiilor Frații Miladinov și Aco opov. Opera i-a fost tradusă în mai multe limbi.
Traduceri și note de Octavian Blenchea
|