|
Jayanta Mahapatra s-a născut în orașul Cuttack, Orissa din India în anul 1928 și este de profesie fizician. A publicat nouă colecții de poezie și a editat timp de șase ani revista literară Chandrabhaga. Poeziile din această selecție au fost publicate în antologia The Oxford India Anthology of Twelve Indian Poets editată de Arvind Krishna Mehrotra, Oxford University Press, 1992.
Foamea
E greu de crezut carnea îmi atîrna greu pe spate. Pescarul spuse fără să-i pese: o s-o ai, Tîrîndu-și plasele și nervii, ca și cum cuvintele i-ar fi sfințit scopul cu care se confrunta. i-am văzut oasele albe urîțindu-i ochii.
L-am urmat peste nisipuri nesfîrșite, Mintea zvîcnindu-mi în praștia cărnii. Singura speranță ar fi poate să-mi dau foc la casă. liniștea m-a apucat de mînecă: corpul lui agățat de spuma pe care plasele vechi o tîrau din mare.
În înserarea licărindă s-a aplecat spre mine ca o rană. Eram vîntul și zilele și nopțile dinaintea lor. Frunzele unui palmier mi-au zgîriat pielea. În colibă un opaiț de ulei lipea orele de pereți. fără încetare cenușa-i lipicioasă îmi străbătea spațiul minții.
L-am auzit spunîndu-mi: fiica mea, abia a împlinit cincisprezece ani... Pipăi-o. Am să mă întorc în curînd, autobuzul tău pleacă la cinci. Cerul și viclenia unui tată obosit s-au prăbușit peste mine. Lungi și zvelți, anii îi erau reci de cauciuc. Și-a deschis larg viermii picioarelor. Am simțit foamea de acolo, Celălalt, peștele alunecos, s-a răsucit înăuntru.
Lucrul ăsta mă scutură Ca o mînă.
Iarba așteaptă
Și pietrele Iau locul vîntului.
Ușă imensă În derivă Cu picioare de lumină,
Ochii mei Se deschid liniștit În fața celor ai nopții.
Lumina slabă a stelei se răsucește fără încetare pe catarg. Femeile care stau de vorbă afară au nori care le trec peste ochi. Întotdeauna există o lună care mă poartă undeva. De ce, invariabil, o cameră duce spre alte camere ?
Noi, deschizînd în timp ușile noastre vagi, Convinși că mințile ne poartă spre ceva pînă atunci interzis, Zăcem răniți sub copaci, hrănindu-ne așteptările, convinși că este acolo, la fel cum vîntul clatină copacii.
Dar timpul nu este clarvăzător, Și dacă posedă răspunsul vieților noastre, mîndru, În posesia acelui potențial care ne-ar putea schimba natura, Ne scutură de amintirile din copilărie ,
Socialism și dragoste, Pînă cînd rămînem stîngaci agățați de marele nord al onoarei. Ce umilință este oare aceea care nu-mi permite să dezvălui realul? Ce secret rușinos se ascunde în umbrele lunii mele?
Toți acești ani; dorințele au încetat să-mi mai rănească ochii. Cum pot opri viața care mă poartă înăuntru- Uimita, rugătoarea întrebare a mîinilor din poală Pe cînd zeii trec, triumfători, la miezul nopții prin orașul pustiu.
Din dragostea aceea, din drumul acela Pe care l-am făcut atunci împreună prin ploaie, A rămas doar oboseala.
Sunt acum străinul Pe care mi-l întoarce oglinda; Tăcerea momentului Abia dacă se mișcă peste apele ei Mă compătimesc sub chipul altuia. Și nimeni nu mai e aici înăuntru, nimeni Pe care să-l pot recunoaște, de partea mea Nu mai văd nimic. Au trecut ani De cînd stăteam lîngă tine, privind cum singurătatea cerului crește cu lipsa de nori, așteptînd corpul tău să devină locuibil.
Aceste zile. Sunt lungi și nu se sfîrșesc. Pretind. Dacă zilele m-ar fi prădat Aș fi măcar trist. Dar unde mi-e acum trsitețea? Zilele doar conțin. Vino, fă-mi cu mîna, îmi ademenesc ziua, La fel cum ademenești un copil. Dar nu vrea să plece. Zilele nici măcar nu-mi stau în cale.
Rezemat de un copac Sunt una cu cerul. Au fost zile pe care le-am urmat Un timp, topindu-se în lumină, Pe acelea le găsesc acum peste umbrele vieții mele. O zi în spatele ușii Așteptînd; O alta o fantomă Rătăcind prin grădină. Și una probabil grăbită să se întoarcă. Aceste zile. Uneori îmi mișcă puțin mintea. O cireadă mică trecînd peste un drum, Vacile se opresc greoi Privesc în spate, Apoi pornesc din nou.
Traducere și notă introductivă de Paul Doru Mugur
Mulțumesc și pe această cale lui Arvind Krishna Mehrotra și Editurii Oxford University Press pentru permisiunea de a traduce poeziile lui Jayanta Mahapatra în limba română
|