proza
poezie eseuri arta film

 

 

                                                Plouă, plouă

 

                                    Plouă de–o lună.

                        Apa e tulbure, galbenă, verde;

                        Curge-n şuvoaie parcă–i nebună;

                        Cară cu sine păcate grele,

                        Vechi de când lumea,

                        Îngropate–n ţărână

                        Ori proaspete bine

                        De prin mulţimea

                        Asta păgână.

 

                        Eu stau în ploaie fără motiv

                        Ca un stâlp,

                        Ca un pom,

                        Ca o casă.

                        Părul ud

                        Mi se lipeşte moale

                        De faţă

                        Şi apa curge pe trup la vale

                        Pân` la picioare;

                        Galbenă, verde;

                        Cară cu sine păcate grele,

                        Vechi cât o viaţă.

                        Se pierde–n stradă

                        Peste şuvoiul care se–adună

                        Şi creşte râul plin de păcate

                        De prin mulţimea 

                        Asta păgână.

 

                       

                        Vântul

 

                        Vântul fuge

                        Hai–hui.

                        Vântul plânge şi fuge

                        Hai-hui.

                        Se-aude vântul cum plânge şi fuge

                        Hai-hui.

                        Duce in desăgile umflate,

                        Praful şters de pe vechile statui,

                        Şi mâine toate istoriile vor fi uitate.

                        Să mai întrebi?

                        Pe cine?

                        Să le mai spui?

                        Cui?

                        Vântul le duce pe toate

                        În uitare, la moarte,

                        Cu sine,

                        Hai- hui.

                        Vântul plânge şi fuge

                        Hai–hui.

                        Vântul fuge

                        Hai-hui.

 

                       

                                Poeme de Dan  David  

                         

 
 

respiro©2000-2002 All rights reserved.