proza
poezie eseuri arta film
 

TZARA, ŢARA

 

 

TOCMAI ACEASTA O ŞTIU ACUM DUPĂ ŞAPTE ANI:

acasă pot fi doar aici - īn zbor,

ca şi cum as fi fost pe-atunci īn aer

şi m-aş fi oprit plutind

īntre patriile mele pe linia frontierei,

īn ciuda tuturor acelor īmpuşcături

o pasăre īnsă, nu sīnt.

carul verde-mi īnfloreşte. dar eu voiam o casă.

bucuros as fi doar un cetăţean, - īi sīnt orfanul.

īndrăgesc ţările, meleagurile, femeile abia

cīnd am libertatea de a-mi lua rămas bun;

doar īn amara fugă şi neocrotit -

īn slobod pot afla timpul:

timpul timpului, - provizorat

īn toţi oamenii el e azi pus pe fugă

īngrozitor de-aproape de ceruri

iar pe pămīnt nu mai...


 

TZARA, ţara

s-a numit odată un emigrant

īn limba lui

dada īnsemnă dada

ridicat la rangul de program

 

īn loc de sinucidere

a comis el

străinarea

īn susul şi-n josul

limbii

 

şi n-a găsit nici o ieşire.

 

 

SLAB doar ecoul

din neunde

 

plecarea

 

cronici-nnegrite luminează

prin muzee.

dinspre Vest īnşelătoare

o lumină, pricepute

apusuri de soare

roşu / timp liber bucuria vacanţei  şi

douăsutecincizeci de feluri de pīine

 

un fulger, un nor

ca şi cum natura ar fi

redusă şi lumina

tu, a mea jumătate-de-ochi

 

frumoasă această mamă

ţară

 

de unde am venit

de-aproape o mie de ani

acolo sosim din nou

cu lespezi īn cufere

  

 

 

DESPRE POST-NĂSCUŢI

a fost deseori vorba -

pe noi deja

morţii ne renumără.

cerul a plecat

cu fum şi nori

şi unde-au stat aştri

e o gaură-n spaţiu.

o fisură

o cădere

ca-n vis.

 

o aşteptare.

 

atīt de luminos īnnoptate şi dezvăţate

simţurile demolate şi sensul.

şi-o spaimă la trezire -

am visat

că sīntem nemţi.

 

 

N-A FOST FAPTUL DE-FI NEAMŢ

greu de ţinut, pe acest meleag / īn ciuda -

silirii la pămīnt. vrednic

şi nelalocul său.

 

şi-acum/ să flendureşti īnapoi.

 

te ştiu, Magdalena, tu

victima mea.

Străină/ pentru taţi / străină -

pentru poporul adoratorilor de sfinţi

tămīie şi mit.

 

sus de tot stă bravul

protestant. jos de tot sīnt

violoniştii şi visătorii.

 

nu trece prin noi

fisura lumii:

războiul/ de la

nord la sud?

 

să-ntorci lumea pe

dosul ei: īn Germania acum

acasă.

 

 

 

DACĂ O ĪNTORN

dublă īn avīnt şi salt

de cealaltă parte faţa īn spatele meu

īn privirea-nturnată

 

te văd īn sfīrşit

ghemuită īn Nu

materie crucificată

cu capul-n jos.

 

vezi tu aşadar

cerul īnşelarea

deasupra ta:

şi cazi īn ciocănit.

s-a īntīmplat īn cele din urmă

moartea

şi nu īn Nu doar gīndit

 

vama se deschide

tunelul şi la capăt

lumină/ străpungerea

este o rimă: niciodată-n poem

 

la acel Bătrīn

ce te visează/ se trezeşte

şi-ncepi apoi īntr-adevăr

albă

stinsă tabla creierul

şi chiar de la īnceput

 

din nou

 

 

URLĂ ĪN TINE DOAR CĪTEODATĂ ĪNCĂ

ceea ce pe tine de el te desparte este

stătuta piele tăbăcită doar

cīteodată īncă baţi īn jurul tău

aerul/ īnăuntru īn marea gaură

 

nimic nu-ţi răspunde cu mīini şi

picioare īn aer / un durduit este

īnlăuntru un ţiuit

 

īnsă nimic din ceea ce poţi

recunoaşte nu te mai lasă ca odinioară

să saluţi din apropiere

 

Poezii de Dieter Schlesak traduse din germană de Andrei Zanca

 

 

respiro©2000 All rights reserved.
••• design: SGFXstudio •••