Christian Tănăsescu                                          

 

 

Netihnul…

 

netihnul de tahomir, de probajine,

ce statorise de oarzăn că numa-n stihariu

să umblu nelume de la spolocanii

acuși cu o stavă de chipuri și de năstavuri

potângul să-l rup și șteapul să-l zvârl

și-n prosia horbei stirigia rugului să

o aprindem mă-nvaț㠖 să mă nasc lui neisan

 

 

 

Șezi aci ghiujule

 

are și rotariul horbelor hănțău în

gherghirul gurii cu gherdapuri lemn

oase unde din spuza cea zămorâtă

trage spițe spulberatice până-n sponci de

prosomie și podobie tot ca un gașpar

cu-n loc de arcuș o ghimirlie, legând

vorbele-n vearbe – de tri ori tradu

citor din trepetnic, gromovnic și din

lumea

 

 

Pe bune

 

stai puțin să lămurim chestia – deci

nu faci nici o mișcare fără

mine ce dumnezeu oameni

suntem nu-i/ așa când e

gata-mi dai un semn și lasă

că ce zice ăia sau ăilanți că câr că

mâr – bă, n-are-a face – să

tragem noi linia sănătoși și mai

vedem: noi să știm o vorbă că

ce chilu? nici ei nu-s cracă de icoană

 

 

Telecomandând

 

promoții la departamentul  de marketing/ să dea domnul să

ne crească încasările/ de luni până luni//

prezentăm știrile/ un val de scumpiri cu/ rugăciunile preacu/ rate//

credite/ crime// kharma/ macho//

vom analiza împreună semnale/ le premite cu-ale sfioa/ chim-ir și-a/ na//

în aulă/ saule/ auleo i/ nima mea/ mea/ cul/ pa/ pul/ pa te pup//

atenție la/ atentatele atenuate//

dragă măi mâine am o întâlnire de dimineață/ nu știu și cum să nu am mai mătreață//

primiți vă rugăm/ banii pe-ambele/ ambalaje cu/ jale//

înapoi//

începând de azi/ copii pe piață/ ale abonamentelor la/ copii abandonați/ și

cu-ale tuturor părinților noștri-n//

casare

 

 

 

 

Năem și nacafa

(fragment)

 

(cum răsare-arar rarița

a sterpei patrii starița)

și-apoi puindu-și nu din ștofe sau vorbe ci din lumine și-aure

                                                            lucitul stihariu

cu chip ninsoriu și-n os vederos și-n beseareci de nebunariță

                                                a duhuri treze șafariu

cu ochiul pravăț cu suflul crivăț pe-o poancă de lume

                                                de noarzăn fiind năstăvit

zilele toate le pritociră cu prosii de herburi ce-apoi pe un pripor

                                                de vreme au fost stăvit

nălțând cu cățuia de vorbe-adevăra Veruia ce-n ochi de ocnaș

                                                            cu lumina

din sarea pământului a nimănui flăcăruia cu bun soroc

                                                       să-i secere vina

când îmbogățite milele tale și ieftinătățile tale nouă pe

                                               cuvenită măsură n-or da nacafa

ci din proeres spălând de eres și puind fir de zărnită fire

                                                            ne-a aburca

și-apoi cu nazar în duh de mehar să-mpli cu har

                                                al inemii goale păhar

până ce-n haractir c-un safir în nadir și în zenit cu hrisolit

pentru mag în cer drept năem

putea-vei plăti c-un poem

 

 

 

 

 

Din lipsă de credite

 

așteptam să dea drumul la

apa caldă să reușesc să

ridic cearșaful pe care-s mon

tați să mi-l întindă pe faț㠖

am auzit că în centru cartofii

sunt mai ieftini cu zece mii a

dică oricât ai sta cu ochii pe

ceas tot o să stea să și-o p

ună cu tine în bucătărie: n-ai

zice că-ți plac scurtele con

versații de joi seara și doar nu-

s așa vremurile când n-ai ne

voie să-ți iei ziare le  po

ți citi-n aglomerația din au

to buz

 

 

 

Aia e

 

știi că ți-am mai spus – n-ai

decât să te ții după vorbele mele:

asta, ailaltă, șpârle, socoteli – tot

ce-i pe bune și ne-am înțeles; acu’

c-ar mai fi chestii, c-ar mai co

menta antena unu sau prima

tv-mi bag alea: noi dac-am da

t mâna și-am zis vorba aia

e

 

 

Mântuirea dadei

 

da tu ce tot prujești acolo ce-ai

pus otcup pe limbă? e voscreasna

vorbelor de-acum și procitirea

obrocirilor de feldeință ce-s din

inemă. tot n-are pristăvire ci

s-a strămuta ca un profir în veadră

nou㠖 măjerul de-i milos a spune

cu-ngăduial-așazicând: zi

cetitoriule din carte la

ureache

 

Poezii de Christian Tănăsescu din ciclul « Jazz à la Roumain »

 

 

respiro@2000-2004 All rights reserved