M-am născut la jumătatea secolului douăzeci
omul a cucerit luna dar a pierdut sentimentul cosmosului scăldat în lumina becului electric și fără credință la asaltul atomului a căzut în tranșeele cu explozii nucleare transformând orașele în foiță de mică și viețile în schelete transparente orbecăind în zidurile fulgerului și scrijelind pe ele ultimele gânduri iradiate orașe pedepsite lumea va ști adevăratul învingător m-am născut în secolul acela uimitor printre semenii mei legați prin telefon cu bârfa și prin radio cu vâlvele văzduhului prin televizor cu placenta interplanetară de care atârnăm cu cordoanele noastre ombilicale fragile ca sulful prin care curg imaginile și flashurile sângelui nostru picură noblețea cocostârcului și vuietul de argint al sfinților în varurile nestinse ale deltei mâlurile Gangelui și centralele termice ale spaimei secolul în care motorul și sufletele ca boabele de linte se rostogolesc pe uliți și autostradă în burta unui monstru de beton și oțel secolul în care avionul și internetul au distrus nostalgia au mutilat sentimentul spațiului și timpului comprimate în cutii de conserve pâlpâitoare Honolulu nu mai este la capătul pământului ci la o aruncătură de băț sateliții au demonstrat că pământul e rotund și noi suntem prinși într-o plasă de păianjen informație și disecție un secol în care orice revoltă masacru genocid groapă comună pot fi înscenate până la cel mai mic detaliu în care obiectivele pot fi lovite cu precizia laserului
pe brânci încăierarea rece tornadele drepturilor
stihii erodând tectonica arhaică oameni de-a valma alunecă pe treptele de marmură ciobită culcușurile se amestecă dispar preoți sunt omorâți în biserici distruse colhozuri de lacrimi prin stepele îngrășate de cadavre până când dragonul devine competitor agresor cel care va ajunge mai repede pe lună rachete mai lungi tancuri invadatoare polarizarea fumului și dispersarea plumbului s-au produs instantaneu războaie de intimidare propagandă îngerii adevărați peste cei căzuți fotografiile deliciilor și filmele cu volutele tristeții și masacrului emulsii fotografice în care ne bălăcim cu picioare de insecte și elefanți
creierele noastre sunt ca diamantul cu mai multe fețe dar nu mai focalizează ci dispersează și popoarele de raze se pierd în univers pentru totdeauna și gândul pe cale de limpezire e îmbrobodit cu blănuri amorfe cu aritmii prin literele ploii printre toartele vidului văruire și ceară subminând transparențe coagulări amenințătoare plânsul se dospește în firide ascunse prin sângele fierbând în frumusețea pirogravată în puroi
zațul la suprafață și caimacul la fund onoarea pe masa de poker minciuna la drumul mare impostura șarpe argintiu în alcov
pe străzile prăfuite cu lacrimi și rouă de furtună prin fantomele clădirilor abandonate ca niște girafe în flăcări soldații calcă pe câmpul minat al trotuarelor virginele pleacă în curvia de la marginea lumii într-un război mitologic cu hidre
morții plâng în pământ sub dinții treierători plâng pe mesele celor amăgitori cu inimi întunecate frații mai mici urmează melcii prin spelunci prin bălăriile animate de visul miriapozilor
rărunchii arderii varsă veninul molcom prin capilarele uitate deschise în afară
și prin ușile ferecate ne invadează glaciațiunea vitrinelor rădăcinile fragede ale urii vulgaritatea explodează ecranele cu picioare de magneziu aprind hormoni prin atmosfera calcaroasă viteza sfărâmă nimburi încolțind în retină ca o garoafă animală
reacția tensiunea în fața stării amorfe în efortul trudnic de a ciopli lemnul tumefiat de umezeală de a-ți conserva identitatea ca pe o păpușă făcând vocalize
prin goarne de piatră se înfundă câlții istoriei
ficțiunile utile
ne pregătim pentru un mileniu religios
obeliscuri se înalță din vocea de sânge răzbat prin difuzoare prin întunericul faraonic al sicrielor noastre străpung corpuri vii și sfâșie inocența strigătelor sub piele se strâng viermii ororii vulcani gata să erupă trâmbițele Ierihonului tulbură aerul vătămător zidurile se cutremură de ciocurile asediatoare hărți vechi mută țări în creștetul altor țări popoare dispar în neguri uitarea își cască gura de balaur pe o scenă gândită
Uitarea se zidește după tehnologia cianurii
Subject: roșia montana Date: 2/1/03 12:35:52 PM Eastern Standard Time From: bal dece@yahoo.com
300 tone aur
1600 tone argint
3.000.000.000 $ câștig estimat
5 munți decopertați
100 tone dinamită zilnic
240.000 tone cianuri reziduale depozitate în aer liber
25 milioane tone minereu pe an
1200 ha acoperite de steril
2000 oameni dezrădăcinați
strămutarea unui sat întreg
8 biserici 9 cimitire reamplasate
17 ani
distrugătorul cu cianuri cuibarul cu himere peste templul circular pilierii de siguranță și perdeaua forestieră de protecție
explozii repetate zgomotul praful bucăți de rocă aruncate dezolare apa potabilă peisajul izolarea gazele toxice hidrogenul sulfurat din rocile-gazdă scurgeri accidentale fosile metalele grele fisuri în baraj în structuri în conducte în conștiințe acoperirea cu steril
! Strămutarea
apă pământ aer
vuiesc cianurile în ținuturi neatinse de milenii cascadele degradate în văzul și auzurile corozive praful pipăitul și gazele somnului invadează geologii convulsive mișcări tectonice în conștiințele tulburate și circulația apelor otrăvite prin cratere cristaline
iazuri cu cianură acumulate prin fisuri să despoaie aurul de straiele vătămătoare cariere deschise în cinci munți dispăruți artefactele pământului îmbătrânit în brunul de oală
nimfele se scaldă în văile acide și devin sterile poluția vibrează în rocile-mamă și minereul obraznic cu mișcări de cârtiță cu scurgeri accidentale în uleiurile și carburanții depozitați pe fețele madonelor
patrimoniul național gaze zgomot praf rocă explozii 100 de tone de explozibil pe zi animale extinse din panoplii și rodii căzute pe masă ca grenadele
FOC !!!
Fragment din poemul Ochiul Miriapod de Liviu Georgescu Editura Cartea Românească, 2004
|