Accident pe autostradă
Regulatorul de temperatură,
Ca un
gardian nemernic
Ce ne
pândește clipele cu ochi de fantomă,
S-a
stricat
Fără
să spună cuiva, ceva,
Laș,
ca o maimuță care își vinde puii
Pentru
o banană putredă.
Zidurile, coji de nucă plină cu viermi,
Au
început să se-nfierbânte imediat.
Doamne, câte gângănii brune
Au mai
ieșit de prin fisurile ca niște buze stranii
Ce nu
puteau scoate nici măcar un oftat!
De pe
cărare veneau omuleții din oțel.
Pe
tabla de șah, în pătrățelele care s-au topit
Și au
ajuns hexagoane,
Furnicile se împiedecau una de alta, derutate.
Nu se
mai respecta nici o regulă de circulație.
Ploaia
a venit, săracă și toți au fugit
Care
pe unde-a putut,
Sub
jetul de lapte.
De pe
strada douăzeci și trei de ani
Venea
un miros de formol
Ca
norii aceia de vară însoțiți de fulgere scurte
Și
miros înțepător de ozon.
Îngerul nu m-a găsit.
A
renunțat și spre dimineață
Am
ajuns pe picioarele mele acasă.
Poezie de Dan David
|