Accident pe autostradă

 

Regulatorul de temperatură,

Ca un gardian nemernic

Ce ne pândește clipele cu ochi de fantomă,

S-a stricat

Fără să spună cuiva, ceva,

Laș, ca o maimuță care își vinde puii

Pentru o banană putredă.

Zidurile, coji de nucă plină cu viermi,

Au început să se-nfierbânte imediat.

Doamne, câte gângănii brune

Au mai ieșit de prin fisurile ca niște buze stranii

Ce nu puteau scoate nici măcar un oftat!

De pe cărare veneau omuleții din oțel.

Pe tabla de șah, în pătrățelele care s-au topit

Și au ajuns hexagoane,

Furnicile se împiedecau una de alta, derutate.

Nu se mai respecta nici o regulă de circulație.

Ploaia a venit, săracă și toți au fugit

Care pe unde-a putut,

Sub jetul de lapte.

De pe strada douăzeci și trei de ani

Venea un miros de formol

Ca norii aceia de vară însoțiți de fulgere scurte

Și miros înțepător de ozon.

Îngerul nu m-a găsit.

A renunțat și spre dimineață

Am ajuns pe picioarele mele acasă.

 

Poezie de Dan David

 

 

respiro@2000-2004 All rights reserved